1. Cum este industria de gaming din România afectată de această criză? Aţi avut discuţii cu companiile care fac parte din asociaţie despre ce măsuri/scenarii vor urma?
Discutăm des zilele acestea cu firmele mici și mari membre RGDA pentru a analiza împreună impactul la nivel local. Majoritatea firmelor privesc cu speranță spre viitor dar sunt si unele firme – cele mici si medii mai ales – ce au un pozitivism rezervat în special datorită incertitudinii temporale când vine vorba de această criză.
Trebuie spus din capul locului că industria jocurilor video nu este atât de grav afectată ca multe alte industrii non-digitale și mai greu adaptabile la formatul Work From Home (WFH). Impactul asupra industriei se limitează, în acest moment, la eforturile suplimentare de a crea unui număr mai mic sau mai mare de angajați un cadru eficient de a lucra de acasă. Mă refer bineînțeles aici și la accesul la instrumentele și suportul tehnic necesare pentru a susține un nivel normal de productivitate.
S-a remarcat, pe plan mondial, un număr record de utilizatori (gameri) online. Nu ne așteptăm însă ca acest lucru să se transforme automat în venituri crescute proporțional, multe dintre jocurile care sunt jucate ore în șir în aceste zile fuseseră achiziționate anterior sau sunt gratuite. Trebuie menționat că acest fapt va afecta pozitiv cu preponderență marii publisheri globali, nu neapărat studiourile independente.
Ne îngrijorează însă la nivel local și european zona firmelor mici, mai ales start-up-urile. Această categorie de firme, la fel ca și în celelalte industrii, va fi și la noi cea mai afectată. Industria noastră are o rată de eșec foarte mare datorită riscului inerent dezvoltării unei activități care implică produse creative, chiar și ele interactive – un procent foarte mare de firme nu reușește să treacă pragul critic de trei ani de zile. Firmelor ce dezvoltă un joc pentru care caută publisheri / investitori le va fi greu să facă asta fără să își prezinte jocul posibililor parteneri la târgurile și conferințele internaționale de profil, de exemplu.
În condițiile acestei crize toate problemele firmelor mici se vor exacerba (mai ales în industria locală care depindea foarte mult de relațiile internaționale). Dacă am avea, așa cum se întâmplă în țări ca Finlanda sau Suedia, un ecosistem dezvoltat de publisheri și investitori locali ce pot suplini resursele internaționale, impactul s-ar mai atenua.
În ceea ce privește industria autohtonă ce oferă servicii în industria de game development, anticipăm că firmele românești ce au deja un renume și un portofoliu de clienți stabil vor reuși să treacă cu bine aceste luni de impas, cu condiția să continue să lucreze în condiții de siguranță și de eficiență maximă ca până acum. Firmelor noi /mici care oferă astfel de servicii le va fi greu să își găsească clienții ce le sunt vitali.
În concluzie, deși momentan lucrurile sunt încă sub control în industria locală, o prelungire a acestei crize pentru o perioadă medie sau lungă va duce la efecte negative pentru multe dintre firmele noastre. Productivitatea angajaților este posibil să scadă și din cauza moralului scăzut și a lipsei interacțiunii sociale mai ales pentru firmele care nu au capacitatea sa le ofere angajatilor programe dedicate de wellbeing sau suport. Lipsa întâlnirilor față în față cu posibili parteneri, publisheri, investitori, internaționali va încetini dezvoltarea industriei chiar și la nivel de firme românești stabile.
2. Cum se adaptează industria de gaming la criza coronavirusului?
Momentan, cea mai importantă mișcare și dovadă de adaptabilitate a firmelor din țara noastră este regimul de Work From Home pentru aproape toți angajații din industrie. Firme mici și mari membre RGDA ne-au confirmat că majoritatea sau chiar toți angajații lor lucrează în acest moment sau vor lucra din siguranța propriilor case. Companii ca Ubisoft Romania, Amber, Electronic Arts si Gameloft Romania au deja absolut toți angajații sau un procentaj de aproape 100% lucrând de acasă. Doar aici vorbim deci de câteva mii de angajați în total.
Electronic Arts, spre exemplu, a migrat la nivel global mii de angajați și colaboratori în sistemul de work from home, cu ajutorul echipelor IT & Security, care au adaptat capacitătile sistemelor interne și au mărit capabilitătile VPN, pentru a asigura cea mai bună operativitate angajaților. În același timp, furnizorii care prestează servicii on-site în locațiile EA (mentenanță a clădirii, servicii de securitate, ș.a.) vor continua să fie plătiți, chiar dacă se află în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea de la domicilii.
Ubisoft s-a concentrat în ultimii ani pe dezvoltarea de politici work from home, care fuseseră implementate deja la nivelul anumitor departmente, noutatea fiind doar scara largă la care au trebuit să fie adaptate.
Problema intervine însă când vorbim despre modalitățile prin care angajatorii pot menține o productivitate crescută pentru angajații lor în aceste vremuri. Se lucrează la moralul angajaților cărora le lipsește interacțiunea socială (diferitele aplicații de chat cu webcam sunt extrem de utilizate peste tot, nu doar la noi în industrie și nu doar în scopuri profesionale) și se modifică și se adaptează modalitățile de monitorizare a productivității în mediul online după caz.
Unele reușesc să facă asta cu mult mai mult succes decât altele. Majoritatea firmelor mari reușesc să facă asta mult mai ușor având sisteme clare de command and control. Bineînțeles că cele mai avantajate firme sunt acelea care și până în prezent aveau o politică flexibilă cu WFH și au testat și integrat anterior sisteme pentru acest stil de lucru.
Dacă vorbim de industrie la nivel global însă, trebuie menționat și faptul că industria de networking se re-organizează, mutând în online o mulțime de conferințe, oferind tot mai multe oportunități studiourilor dezvoltatoare de a își căuta și găsi parteneri internaționali la distanță. Așa cum menționau și cei de la Whyttest, firmă membră RGDA, ‘’industria noastră se bazează foarte mult pe networking și interacțiune, însă suntem convinși că avem inovatorii și tehnologiile necesare pentru a face trecerea către ceva cel puțin la fel de eficient.’’
3. Cum sprijină industria dezvoltatoare de jocuri comunitatea în această perioadă?
În primul rând o facem oferind ce avem noi ca industrie mai de preț: un număr semnificativ de jocuri video oferite gratuit în această perioadă. Ca sa dau doar cateva exemple: Ubisoft la nivel internațional oferă un număr de jocuri free sau free trials pentru perioade limitate de timp; au avut săptămâna trecută chiar și foarte popularul Assasin’s Creed Oddysey gratuit pentru câteva zile; Gameloft de exemplu, având multe jocuri pe mobil deja gratuite prin natura lor, oferă gratuit diferite elemente din joc (mașini în A9, arme în Sniper Fury etc). Studiourile independente din Romania oferă consumatorilor de jocuri din țară și străinătate numeroase chei gratuite pentru jocurile lor pentru a le veni în întâmpinare celor care vor și pot să stea acasă în siguranță. Chiar la RGDA alături de Bucharest Gaming Week am demarat o campanie de distribuire de chei gratuite pentru jocuri multiplayer 100% românești ce nu doar că oferă utilizatorului multe ore distractive acasă, dar îi oferă acestuia posiblitatea să interacționeze online cu familia sau prietenii aflați la distanță.
Pe lângă toate acestea, la nivel de angajat, dar și de angajator în multe cazuri, comunitatea dezvoltatorilor de jocuri video din Romania donează și sprijină financiar eforturile medicilor și autorităților în aceste perioade grele în care contează mai mult ca oricând solidaritatea.
Un ultim gând în ceea ce privește măsurile fiscale oferite de autorități, salutăm orice măsuri de debirocratizare și simplificare a regulilor economice, dar și eforturile considerabile ce se fac pentru a ajuta industriile, angajatorii și angajații pe care această criză îi afectează cel mai mult.