„O să corectăm partea această din ordonanţă (Ordonanţa militară nr.8), putem modifica anexa, dacă efectul nu este cel scontat. Noi am stopat exporturile pentru cereale şi produse agroalimentare pentru a ne asigura că sunt suficiente stocuri pentru populaţie, dar, repet, interdicţia se referă doar la spaţiul extracomunitar. O să vedem care este impactul până luni (13 aprilie n.r.) şi o să dăm o altă ordonanţă prin care o să scoatem din listă, eventual, punctul 11, care conţine produse procesate. Săptămânal putem corecta câte ceva, în funcţie de evoluţia stocurilor. Vrem să monitorizăm foarte atent, astfel încât tot ce ne trebuie să rămână în ţară”, a explicat Oros.
Ministrul Agriculturii a precizat că unii agenţi economici au fost afectaţi de sistarea exporturilor de cereale, dar, în funcţie de contractele ferme de export pe care le aveau în derulare şi de dimensiunea pierderilor, aceştia ar putea fi despăgubiţi.
„Cu siguranţă că unii agenţi economici au fost afectaţi, mai ales traderii. Ne interesează şi acest lucru, dar în primul rând ne interesează să fim siguri că există alimente de bază în România. Pe cei care au fost afectaţi o să încercăm să-i despăgubim. Vom vedea câţi dintre ei au avut contracte ferme de export, pentru că până acum nu am avut această evidenţă. Luni o să avem exact dimensiunea pierderilor acestor companii, care sunt companiile, care este volumul de marfă, dacă sunt probleme că au întârziat două-trei zile, iar dacă lucrurile sunt foarte grave o să dăm drumul. Până acum noi nu am avut siguranţa că datele pe care le primeam de la agenţii economici, atunci când ceream aceste date, pentru a face o monitorizare erau cele corecte şi nici nu era o prevedere legală care îi obliga. Noi ne-am bazat pe buna credinţă a agenţilor economici. O să vedem evoluţia stocurilor şi în funcţie de acest lucru vom lua decizia care dintre produse vor dispărea de pe această anexă. Noi trebuie să ne asigurăm că există rezerve suficiente pentru populaţie şi pentru furajele animalelor până la noua recoltă”, a explicat ministrul Agriculturii.
Punctul 11 din Anexa 2 a Ordonanţei Militare (OM) nr.8 din 9.04.2020 conţine „produse de brutărie, de patiserie, de biscuiţi, chiar cu adaos de cacao; ostii, caşete goale de tipul celor utilizate pentru medicamente, vafe cu capac, paste uscate din făină, din amidon, sau din fecule în foi şi produse similare – cod tarifar 1905.
În context, preşedintele preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN, Aurel Popescu, a susţinut că interzicerea exporturilor de cereale şi de produse de brutărie şi patiserie afectează industria şi mediul de afaceri prin anularea unor contracte pe pieţe câştigate cu greu în ani de zile.
„Noi nu am dorit oprirea exportului de cereale în aceste condiţii. Contractele care sunt încheiate şi în derulare trebuie să rămână, pentru că traderii au pierderi masive. Noi am dorit să avem siguranţă că ne ajunge grâul până la noua recoltă, pentru că a crescut consumul. S-au mâncat 50.000 de tone şi 70.000 de tone în plus în lunile martie şi aprilie şi probabil şi în luna mai va fi la fel, şi era un pericol să rămânem fără grâu, însă se putea scoate grâu de la rezerva de stat, aşa cum se face în fiecare an, dat fie cu împrumut, contra-cost, sau pentru reîmprospătare. Şi anul trecut s-au scos 150.000 de tone de grâu de la rezervă, dar acum s-a ales această cale (OM nr. 8.). Noi pierdem nişte pieţe anulând contracte, pieţe pe care am muncit 10 ani să le câştigăm, aşa cum este Egipt. Noi tot reproşăm că importăm aluaturi congelate şi exportăm grâu, nu exportăm produse procesate”, a declarat pentru AGERPRES Aurel Popescu.
În prezent, în piaţa de morărit şi panificaţie sunt active în jur de 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asociaţie constituită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăţi din toate domeniile din industrie, cota de piaţă fiind de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.
Potrivit datelor ROMPAN, consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 de kilograme, dar încă se menţine peste media europeană de 78 kg/locuitor/an.
Studiul de piaţă arată că aproape 500.000 de tone de pâine lipsesc din datele statistice ale INS, adică 23 de kg/om de pâine nefiscalizată şi neînregistrată cu documente. Producţia anuală de pâine în România este 1,5 milioane de tone.
Piaţa românească de morărit şi panificaţie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară.
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, joi seara, că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru mai multe produse agroalimentare, precum grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr.
„Suntem în momentul în care trebuie să luăm măsuri şi pentru securitatea alimentară a românilor. Pe perioada stării de urgenţă se interzice şi se suspendă exportul pentru următoarele produse agroalimentare: grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea-soarelui, ulei de seminţe, zahăr, produse de brutărie, de patiserie, biscuiţi, turte sau alte reziduuri solide rezultate din produsele din domeniul panificaţiei, tot ceea ce ţine de zona acesta care se referă la reziduuri inclusiv pentru alimentarea industriei sau agriculturii”, a declarat Vela, la sediul MAI, prezentând conţinutul Ordonanţei Militare nr. 8.
El a precizat că procedurile de export al acestor produse, aflate deja în derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei militare, se vor suspenda pe durata stării de urgenţă.
„Pentru siguranţa alimentară, pe perioada stării de urgenţă se suspendă şi activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare supuse acestor restricţii”, a spus ministrul.