Aventuri în turnurile de birouri în vremea pandemiei. Mărturie

„Îți pot spune că la companiile mari, de peste 500 de angajați, lucratul de acasă nu e așa ușor. Avem clienți care nu lucrau remote, nu aveau tehnologia necesară, s-au adaptat după două săptămâni abia, dar tot nu merge cum trebuie. Sunt clienți care lucrează cu baze de date, telecom, banking, avocați, pharma, care la fel nu doresc sa lucreze de acasa”, spune agentul.

Economica.net: La companiile mai mici bănuiesc că se pune problema altfel.

A: Da, sunt și companii tinere ca echipe și mărime, sub 100 de angajați care vor lucra de acasă, unii au zis ca vor face ture, o săptămână unii, altă săptămână alții, așa încât să fie maximum 50% din echipă în birou. În același timp, cu măsurile de distanțare, deocamdată e greu sa îi bagi în sala de ședințe, iar asta e alta problemă, că dacă vrei să semnezi un contract sau head of terms vrei sa fiți opt într-o sală. 

Economica.net: Angajații care conduc? Se știe că unii dintre noi s-au născut cu volanul în mâini.

A: Altă problemă e că angajații fără mașina refuză să vină cu metroul, sunt companii care dau 30 de lei pe zi de angajat ca să vină cu Uber sau alt serviciu asemănător, Bolt, Yangoo. Și ăsta e abia începutul. Companiile se gândesc: cum fac să nu îmi stea angajații unii lângă alții, scot din mobilă și dacă da, unde o duc? Cum fac să mănânce toți, le dau câte 15 minute la câte cinci voie în bucătărie și fac armată? Cum fac cu angajații cu copii care vor să vină la birou pentru că nu pot lucra de acasă, dar eu aș prefera să vină alții la birou întâi? Cum fac cu sălile de ședințe? Și o întrebare cu multe conotații, cum fac să urce cu liftul pentru că eu sunt într-un turn de birouri și nu urca nimeni 10-15-20 de etaje pe scări și nici să-i oblig să stea în fața clădirii ca să urce câte patru nu prea pot, deși ăsta e scenariul realist. Pentru că, până la urmă, vom sta la coada ca să urcăm cu liftul în fața clădirii, așa cum stăm să intrăm în farmacii acum. Coada de la magazine de pe timpuri revine sub altă formă, iată…

Economica.net: Bănuiesc că lucrați la diverse scenarii, nu?

A: Cel mai complicat e că aproape jumăte dintre clienți ne spun: hai să lucrăm cu două scenarii, noi acum suntem atâția în birou, estimăm o reducere a echipei cu 10%, minimum și cu 40%, maximum.  Dacă ei păstrează echipele, cu măsurile de distanțare și cu nevoia de mai multe săli de ședințe, spațiul nu se prea reduce, ba chiar poți avea nevoie de mai mult, depinde cum gestionezi ședințele. Dar dacă dai 40% din echipa afară în două ture, o tură în iunie și a doua în septembrie, atunci, inevitabil, spațiul se reduce. Tot ăștia pesimiști ne cer: ce pot face frumos în birou, să fie o atmosfera mai vie, cu culori, ceva, dacă dau oameni afară sa nu fie impactul psihologic la ceilalți. Ca și cum dacă le zugrăvește pereții cu galben vor uita că au cu 40% mai puțini colegi. Nu mai zic despre cei 40% care își pierd serviciul…

Pretențiile angajaților

Economica.net: Angajații ce spun despre problema asta? Știu cum s-o trateze?

A: Lucratul de acasă în companiile mai mari, cu peste 300 de angajați, e, în general, așa: vreau să îmi plătească firma și abonamentul la internet, să îmi deconteze mobilierul pe care mi l-am cumpărat sau să îmi dea un voucher de x lei (unele companii au dat cam 2.000 lei ca să își cumpere lumea birou) și să contribuie la plata energiei electrice. Ceea ce companiile nu prea pot face pentru sute de angajați, e mai complicat să contribui cu 30% la curentul lui X de acasă și să îl bagi ca un cost de firmă. În plus, angajații vor să lucreze de acasă, cam șase ore maximum pe zi, mai puțin chiar în cazul celor cu copii, care fac home schooling cu ei, dar să le plătească firma aceleași salarii și să contribuie și la plata utilităților. Poate o poți face când ai o companie mică și bogată, dar nu o poți face cu sute sau mii de angajați. Iar în companiile mai tradiționaliste, cum sunt astea din energie, directorii de HR au probleme cu motivarea angajaților care zic: stai că mi-a picat netul, nu pot face asta, nu pot intra în ședința aia online și tot așa.

Economica.net: Soluții, văd, nu prea sunt…

A: Avem și clienți care au oferit consultații la psiholog, care, apropo, costă 150 lei ora și au făcut asta cu zeci de angajați săptămânal, nu e un cost mic. Deci, ideea că lucrăm de acasă și e mai ieftin are niște implicații. Realitatea e că angajatul român, deși probabil mai adaptabil și mai inventiv, nu e la fel de disciplinat ca angajatul austriac sau polonez și asta se vede mai ales când lucrează de acasă și intră în ședința online după 10-15 minute, pentru că a avut o urgență în casă sau iese brusc, la fel, pentru că are o urgență… Iar, în ce privește companiile mai mici, cu sub 100 de angajați, avem clienți care au zis că preferă să lase angajații să lucreze de acasă în continuare decât să își crească costurile cu bani de Uber și cu dezinfectante în birou. Pentru că nu stă nimeni să dezinfecteze biroul peste tot seara, și nu poți avea încredere că fiecare își dezinfectează spațiul lui de birouri și cafetiera etc.

Dincolo de efectele deja prezentate mai sus, conceptul open space, a cărui utilitate era deja disputată la nivel global, ca fiind dăunătoare pentru productivitate şi starea de bine a multor angajaţi deranjaţi de zgomot şi de discuţiile interminabile de la birouri, ar putea pierde teren, tocmai din cauza esenţei sale şi anume spaţiu liber între angajaţi, avantajos mai degrabă pentru dezvoltatori, care aveau suprafeţe mai mari de închiriat şi pentru companii, care puteau băga mai mulţi angajaţi în acelaşi spaţiu – de altfel, suprafaţa medie alocată pentru angajat a scăzut în ultimii ani de la zece mp la circa şapte – opt mp.

Iar impactul total încă e cântărit de membrii pieţei. Cert e că pandemia de coronavirus va schimba radical modul în care lucrăm, ca, de altfel, şi modul în care ne facem cumpărăturile, tocmai din cauza aglomeraţiei care se creează.