Blocarea Serbiei la UE de către România, o lovitură indirectă dată Olandei

„România a blocat un acord imediat”, anunţă surse diplomatice. Acordarea statutului de candidat necesită unanimitatea celor 27 de mebri ai Uniunii Europene. Miniştrii Afacerilor Europene din statele UE au recomandat, marţi, acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE Serbiei, însă fără a lua o decizie oficială.

După această decizie a României, previzibilă de altfel, pentru Serbia mai rămâne deschisă o „fereastră”, aceea a Consiliului European, care urmează să se pronunţe joi. Ministrul danez al Afacerilor Europene, Nicolai Wammen, a confirmat că vor avea loc „discuţii” zilele următoare pentru aplanarea divergenţelor existente la ora actuală între România şi ceilalţi membri ai UE care doresc acordarea statului de candidat la aderare al Serbiei. Wammen a mai spus că „s-a degajat totuşi un consens la nivelul celor 27 pentru a se recomanda acordarea statutului de candidat Belgradului”.

Motivul invocat de România pentru refuzul său, motiv făcut cunoscut cu mai mult timp înaintea reuniunii, a fost acela că doreşte  garanţii din partea Serbiei pentru etnicii români -comunitatea vlahă – din  din această ţară, a explicat un diplomat european pentru care opoziţia Bucureştiului a fost „o surpriză”.

Lovitură dată Olandei „via” Serbia

Pe de altă parte, EUObserver avansează o altă teorie privind cauzele refuzului Bucureştiului, vorbind despre o posibilă legătură cu respingerea intrării României în spaţiul Schengen din cauza opoziţiei Olandei.  Decizia României de a se opune acordării statutului de ţară candidată la UE Serbiei ar putea avea legătură cu dorinţa sa de a adera la Schengen, dorind astfel să arate Olandei cât de serioasă este în această privinţă, comentează EUObserver, comentarii ce sugerează că România ar răspunde cu o lovitură la o altă lovitură pe care ea a primit-o într-un demers asemănător – cel privind aderarea sa la spaţiul Schengen.

Cu alte cuvinte, România ar vrea să lovească Olanda „via” Serbia. Dar în privinţa acestei teorii există păreri diferite în sânul UE. Astfel, în timp ce delegaţia olandeză a declarat că România nu a făcut nici o legătură între problema Serbiei şi aderarea la Schengen, precizând că „problema Schengen nu a fost ridicată”, alţi diplomaţi şi mai multe oficialităţi au declarat însă că problema Schengen era „vizibilă”.

„A fost vorba despre Olanda şi aderarea la Schengen. Românii nu au spus astăzi nimic de genul acesta în mod public, dar au existat unul sau două mici comentarii în acest sens, la reuniunea miniştrilor de Externe de luni. Este, cu siguranţă, o parte a motivului”, a declarat un diplomat european care a dorit să-şi păstreze anonimatul, pentru EUObserver.

O oficialitate a UE a afirmat, tot sub anonimat, că „nu ar fi exclus ca liderul român sau altcineva să vină cu alte obiecţii de ultimă clipă” la reuniunea de joi a sefilor de stat şi de guvern din UE ar urma să aprobe acordarea statutului de ţară candidată Serbiei.

Garanţii pentru o minoritate care nu le vrea

În timp ce focul disputei mocneşte în continuare, lovitura de graţie pare să vină chiar din partea minorităţii vlahe din Serbia, pentru ale cărei drepturi şi garanţii se zbate Bucureştiul. Astfel, marţi seara, după ce România şi-a făcut cunoscută poziţia faţă de eventuala aderare a Serbiei la UE, a ieşit la rampă însuşi preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia, Radisa Dragojevici, cu declaraţii citate de  postulul sârb B92, spunând că vlahii nu ar fi români.

„Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”, iar România „nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe această problemă pentru că vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi pentru că ţara recunoaşte atât vlahii, cât şi românii minorităţi etnice, a declarat Dragojevici. Preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia a mai afirmat că la recensământul din 2002 existau aproximativ 31.000 de etnici români, care trăiesc mai ales în Banat şi nord-estul Serbiei şi 40.000 de vlahi, care locuiesc în estul Serbiei.

„Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru”, a declarat vehement Dragojevic, ţinând să precizeze că numai „un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna” şi ei au fost cei care „au creat problema apelând la autorităţile din România”.

Cristian Diaconescu : România vrea „garanţii normale” pentru vlahii din Serbia

România a cerut garanţii „normale” asupra drepturilor minorităţilor din Serbia pentru a-şi da acordul în vederea acordării statutului de candidat la UE acestei ţări din Balcani, a declarat prin telefon pentru AFP ministrul român al afacerilor externe Cristian Diaconescu.
„Nu putem vorbi despre un blocaj”, iar România „a adoptat o poziţie de fond substanţială în scopul de a apăra drepturile minorităţilor într-o zonă, Balcanii de Vest, ce are o istorie complicată”, a continuat Diaconescu. El a explicat că România a căzut de acord asupra recomandării în favoarea Serbiei după ce a obţinut „pregătirea unui raport al Comisiei Europene privind progresele asupra drepturilor minorităţilor până în luna septembrie 2012” şi speră  că cele două ţări vor semna „cât mai rapid posibil” un protocol privind minorităţile. Bucureştiul a cerut în mod repetat ca  minoritatea vlahă din Timoc (estul Serbiei) să beneficieze de educaţie în limba sa şi de suficiente lăcaşuri de cult.

De la Bruxelles avenit şi replica preşedintele sârb Boris Tadjici, care autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi „care se declară vlahi, să fie consideraţi în acelaşi timp români” şi că „Serbia nu va accepta aşa ceva cu niciun preţ” întrucât un astfel de demers „ar fi împotriva normelor europene”.

Corina Creţu : Un act „lipsit de spirit european”

Poziţia României de condiţionare a consensului privitor la acordarea statului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană pentru Serbia este un act gratuit şi „lipsit de spirit european”, a estimat europarlamentarul PSD Corina Creţu, într-un comunicat dat publicităţii de cabinetul ei. Europarlamentarul român a mai afirmat că problemele României nu ar trebui să se rezolve printr-un asemenea demers care, mai degrabă, „seamănă cu  un şantaj”, recunoscând în acelaşi timp că Serbia are încă probleme cu drepturile acordate minorităţilor”.

‘Nu schimbăm cu nimic deciziile Olandei privitoare la Schengen şi nici nu facem un bine vlahilor din Serbia. Dar mai ales nu facem bine poziţiei României în UE”, a explicat corina Creţu, sugerând că România nu trebuia să se folosească de problemele vlahilor pentru a lovi în Olanda.  Europarlamentarul român consideră că problemele reproşate Serbiei pot fi rezolvate în cadrul Procesului de Stabilizare şi Asociere, care se constituie în cadru al politicii UE privitoare la ţările din Balcanii de Vest.