Săptămâna trecută a fost probabil una dintre cele mai agitate din luna mai pentru piaţa financiară. Toate declaraţiile şi mişcările pieţelor pe plan intern au fost făcute cu ochii la viitoarea decizie a Standard&Poor’s din 5 iunie. Riscurile unei scăderi a S&P au crescut, odată cu pandemia Covid 19. Cu toate acestea, economiştii ING Bank se aşteaptă ca S&P să lase nemodificat ratingul până la sfârșitul anului, deoarece multe incertitudini interne persistă când vine vorba de legea pensiilor (și măsurile compensatorii) și de agenda politicii post-electorale. Evaluarea S&P din decembrie a inclus 1% din impactul fiscal al PIB în 2020 de la creșterea de 40% (parțial atenuată de măsuri compensatorii), şi asta pentru că există şansa ca un nou guvern să revizuiască creșterile de pensii după alegeri.
S&P a plasat ratingul BBB al României în perspectiva negativă la 10 decembrie 2019 pe alunecarea fiscală și riscurile pentru perspectivele fiscale ale guvernului, determinate de legea de mărire a pensiilor, ciclul electoral viitor și o încetinire economică. De atunci, răspândirea coronavirusului a făcut presiuni suplimentare asupra evaluărilor. Prognozele din decembrie sunt acum depășite și este posibil să vedem revizii substanțiale negative ale creșterii. Majoritatea instituţiilor de credit şi-au revizuit previziunile privind deficitul bugetar în 2020: BCR la -7,3%, Raifeeisen Bank la – 8,5% şi ultima, ING Bank la -8,6%. Cu toate acestea, Banca Naţională a României a contracarat toate aceste aspecte la sfţrşitul săptămânii trecute când a redus dobânda cheie pentru a doua oară de când coronavirusul a ajuns în România până la nivelul de 1,75% şi a dat toate asigurările că va asigura finanţarea deficitului bugetar şi echilibrul lichidităţilor în piaţa financiară pentru acest an.
„Noi ne aşteptam să vedem o reducere cu 50 de puncte de bază a dobânzii cheie, dublată de o decizie privind reducerea rezervelor minime obligatorii. După decizia de astăzi, probabilitatea ca BNR să continue cu taierea dobanzilor pare ceva mai distantă, avand în vedere că banca centrală vede inflaţia revenind în jumătatea superioară a intervalului de prognoză în a doua parte a anului. De asemenea, decizia de astazi vine după ce mai multe bănci din regiune au tăiat dobânda aproape de zero, ceea ce – în perspectiva menţinerii diferenţialului de dobândă – face mai puţin probabilă continuarea coborârii dobânzii cheie sub actualul nivel de 1.75%”, spune Valentin Tătaru, economistul ING Bank România. În schimb, dat fiind faptul că necesarul de finanţare al guvernului este destul de mare anul acesta, iar BNR doreşte şi un curs relativ stabil, chiar dacă în depreciere controlată, analiştii ING Bank văd puţin probabilă o reducere a rezervelor minime obligatorii foarte curând, cu atât mai mult cu cât, masurile anunţate de BNR, REPO şi achiziţii de titluri de stat de pe piaţa primară, arată că „banca centrală va trebui să cumpere echivalentul a cel puțin 1,5% din PIB în acest an”, spune Valentin Tătaru, ING Bank.
„În scenariul central al Băncii Transilvania prognozăm o dinamică medie anuală a preţurilor de consum (pe indicele armonizat UE) de aproximativ 3% în perioada 2020-2022, într-o evolutie influenţată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc pe termen scurt şi de redinamizarea economiei (în convergenţă spre ritmul potenţial pe termen mediu). Banca centrală va continua să fie foarte activă pe piaţa monetară, pe piaţa titlurilor de stat şi pe piaţa valutară, pentru menţinerea stabilităţii macro-financiare în România, aspect fundamental pentru depăşirea cât mai rapidă şi mai eficientă a şocului economico-financiar generat de pandemie”, spune şi Andrei Rădulescu, directorul direcţiei Macroeconomie din Banca Transilvania.
O criză care poate trece repede
La rândul ei, banca centrală se așteaptă, în scenariul de bază, ca actuala criză să producă doar efecte temporare asupra economiei – o cădere adâncă în trimestrul 2, urmată de o revenire în trimestrul 3. Astfel, va fi afectată doar poziția ciclică a economiei (deviația PIB) în acest an, și mai puțin PIB potențial, economia urmând să treacă pe un deficit de cerere agregată, la un nivel pe care BNR spune că nu îl poate estima cu precizie. Pe lângă asigurările date de BNR prin politica dusă, planul de redresare economică prezentat de Comisia Europeană prevede că România va primi 19,6 miliarde de euro, sub formă de fonduri nerambursabile, și posibilitatea de a împrumuta încă 11,4 miliarde de euro. În total, 31,2 de miliarde de euro.
Acestea ar fi în principal motivele pentru care Standard&Poor’s ar putea amâna retrogradarea României până la finalul anului, cu atât mai mult cu cât este an electoral, iar după alegeri, toate cele trei agenţii de rating aşteaptă o politică fiscal bugetară coerentă şi unitară. În mare parte, acestea sunt şi argumentele pentru care economistul ING Bank, Valentin Tătaru, spune că „pentru anul următor considerăm că vor fi necesare măsuri mai dure din partea fiscală și avem în vedere cel puțin o creștere a TVA-ului”.
Dacă BNR s-a anagajat să menţină lichiditatatea şi să ajute prin diverse mijloace necesarul de finanţare al guvernului din acest an, iar efectele Covid 19 sunt încă incert de măsurat exact la ora actuală, iar Comisa Europeană este gata la rândul său să asigure finanţare inclusiv României pentru o repornire a economiei, este foarte probabil ca balanţa S&P să încline în favoarea României (unii analişti chiar au avansat procente de 60% – 70% pentru păstrarea ratingului actual până la sfârşitul anului 2020. Totuşi, incertitudinile generate de politică ar putea să aducă probleme păstrării pentru România în rangul suveran pentru investiţii. O retrogradare ar atrage în primul rând o imposibilitate a finanţării deficitului bugetar, în condiţiile unei datorii externe care va depăşi în curând43% din PIB.