Trei dintre autori au retractat articolul, invocând îngrijorări referitoare la calitatea şi veridicitatea datelor pe baza cărora a fost realizat studiul.
Utilizarea acestui medicament antimalaric a devenit controversată din cauza promovării sale de către Donald Trump, dar şi a implicaţiilor studiului publicat luna trecută de revista britanică The Lancet, care a dus la sistarea mai multor cercetări pe tema COVID-19.
Cei trei autori au spus că Surgisphere, compania care a furnizat datele, nu doreşte să transfere acele date medicale pentru un audit independent şi că ei ‘‘nu mai pot garanta pentru veridicitatea informaţiilor din surse primare”, scrie Agerpres.
Cel de-al patrulea autor al studiului, Sapan Desai, director executiv al Surgisphere, a refuzat să comenteze retractarea studiului.
”Când există astfel de reviste prestigioase care publică studii pe care le retrag apoi după 10 zile, creşte neîncrederea”, a spus Walid Gellad, profesor la facultatea de Medicină a Universităţii din Pittsburgh.
The Lancet a precizat joi că ”tratează cu deosebită seriozitate problema integrităţii ştiinţifice şi că există multe întrebări nelămurite despre Surgisphere şi despre datele care se presupune că au fost incluse în acest studiu”.
Revista a mai precizat că este nevoie urgentă de o revizuire instituţională referitoare la colaborările Surgisphere în domeniul cercetării.
Un alt studiu apărut în revista New England Journal of Medicine, bazat tot pe date furnizate de Surgisphere şi realizat de acelaşi autor, Mandeep Mehra, profesor în cadrul Facultăţii de Medicină de la Harvard, a fost retractat din acelaşi motiv.
Studiul observaţional publicat în The Lancet pe 22 mai susţine că a fost realizat pe 96.000 de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19, unii dintre ei fiind trataţi cu acest medicament antimalaric cunoscut de mai multe decenii. Potrivit cercetării, pacienţii care au urmat un tratament cu hidroxiclorochină sau cu varianta clorochină prezintă un risc mai ridicat de deces şi de a dezvolta probleme de ritm cardiac în comparaţie cu cei care nu au primit acest tratament.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a întrerupt testele cu hidroxiclorochină după publicarea studiului din The Lancet, a spus miercuri că este gata să reia testele, iar zeci de alte studii au fost reluate sau sunt pe cale de a fi relansate.
”Nu am luat suficiente măsuri astfel încât sursa datelor să fie corespunzătoare pentru această utilizare”, a menţionat autorul principal al studiului, profesorul Mehra, într-un comunicat. ”Pentru acest lucru, precum şi pentru toate perturbările – atât directe, cât şi indirecte – regret sincer”, a adăugat el.
Mulţi oameni de ştiinţă au formulat temeri legate de acest studiu, care a suferit deja o corectură săptămâna trecută, întrucât datele referitoare la localizare erau greşite. Circa 150 de medici au semnat o scrisoare deschisă adresată The Lancet în care au pus sub semnul întrebării concluzia articolului şi au solicitat publicarea comentariilor specialiştilor făcute înaintea apariţiei articolului.
Acest incident scoate în evidenţă modalitatea în care studiile pe tema prevenţiei şi tratamentului pentru COVID-19 sunt realizate cu o viteză fără precedent, obţinând în acelaşi timp niveluri ridicate de atenţie care ar putea oferi concluziilor o importanţă nejustificată.