An agricol dificil pentru România: recolta de toamnă e în pericol. Statul se gândește deja la despăgubiri. Unde avem, totuși, surplus

În timp ce Ministerul Agriculturii lucrează la centralizarea datelor aferente suprafețelor afectate de seceta pedologică, Comisia Europeană continuă să revizuiască în jos previziunile pentru culturile de iarnă ale fermierilor români, producțiile la hectar la grâu, orz, orzoaică urmând să fie în diverse procente sub media ultimilor cinci ani. În schimb, pentru culturile de vară există încă șansa unei productivități în medie sau chiar peste, ploile din ultima vreme având un impact benefic asupra solului. „Nivelul actual al umidității solului este adecvat pentru a susține creșterea plantelor în săptămânile următoare”, arată ultima analiză a Comisie Europene ce include date până în data de 10 iunie.

Suntem pe roșu la șase dintre cele mai importante culturi

Din estimările Comisie Eurropene, România va avea cea mai mare a scădere a producțiilor la hectar dintre statele membre  la orzul de toamnă (minus 14% față de anul anterior și minus 5,7% față de media ultimilor cinci ani) și triticale (minus 8,9% față de 2019 și minus 3,8% raportat la media ultimilor cinci ani). Astfel, fermierii vor obține o medie de 3,8 tone de orz la hectar, față de 4,7 tone la hectar cât se estimează pentru UE și 3,7 tone la hectarul de triticale, față de 4 tone la hectar cât ar putea obține fermierii europeni. De asemenea, pentru orzul de primăvară se estimează un randament de numai 2,58 tone la hectar, cu 8% mai puțin decât în 2019 și 5,4% sub media ultimilor 5 ani.

La grâu, producția va fi de numai 3,93 tone la hectar, cu 18% și 11% mai puțin decât în 2019 și respectiv media ultimilor cinci ani. Este cea mai mare scădere dintre statele UE dacă ne raportăm la media ultimilor cinci ani și a doua după Estonia (minus 20%) dacă facem comparație cu 2019.

Și producțiile de rapiță se vor prăbuși cu 30% față de media ultimilor cinci ani sau cu 12% raportat la 2019. În medie, fermierii români vor obține 1,8 tone la hectar, al doilea cel mai mic randament după Finlanda. 

Producție record la cartof și porumb

Există însă și culturi la care România va obține producții ce se încadrează în media ultimilor cinci ani sau chiar mai mari decât anul trecut. Spre exemplu, conform estimărilor Comisiei Europene, fermieiri care au pariat pe sflecla de zahăr vor obține un randament de 38,1 tone la hectar, cu 22% peste anul trecut și ușor sub media ultimilor cinci ani (minus 0,6%). Suntem însă mult sub producția medie la hectar obținută de restul statelor membre, de 75,5%.

La cartof, producțiile medii la hectar vor crește cu 17% și 11% raportat la 2019 respectiv media ultimilor cinci ani. Crescătorii ar putea miza pe o producție de 17,4 tone, în contextul în care media UE este de 34 tone la hectar.

De asemenea, specialiștii Comisiei Europene estimează o producție de 6,7 tone la hectar, cu 23% mai mult raportat la media ultimilor cinci ani și cu 4,1% mai mult decât anul anterior.

Bine vor merge și culturile de floarea-soarelui cu producții de 2,65 tone la hectar, cu 0,3% și 7,2% peste nivelul din 2019 respectiv media ultimilor cinci ani. Totodată, suprafețele cultivate cu soia vor produce cu 2,1% mai mult decât anul trecut și cu 9% peste media ultimilor cinci ani.

Deși România nu este un mare producător de orez, fermierii care au ales acaestă plantă vor putea obține o medie de 5 tone la hectar, cu 6% peste media ultimilor cinci ani.

Despăguburi de aproximativ 200 de europ pe hectar

Conform infotrmațiilor furizate de oficiali ai Ministerul Agriculturii, fermierii afectați de seceta pedologică de anul acesta vor primi despăgubiri de la stat. Ministerul de resort a elaborat deja un draft de proiect de OUG care va legifera acest aspect, dar este nevoie și de acceptul UE pentru ca măsura să poată fi pusă în practică. „Conform simulărilor pe care le-am făcut la aproximativ 1,4 milioane de hectare calamitate ne arată că ne trebuie de la bugetul de stat 280-300 de milioane de euro. Am putea suporta o parte din cheltuielile făcute de fermieri ce nu mai pot fi recuperate. Până la recoltarea unui hectar de grâu discutăm de o sumă (investită de fermier n.red) undeva la 3.500 de lei pe hectar. S-au făcut constatările pagubelor în aprilie, când practic aveam o investiție făcută la 2.500-2.700 de lei pe hectar, noi credem ca acolo va fi rata de sprijin, dar nu vreau să promit. Nu avem toate datele ca să fundamentam cererea de ajutor de stat”, a declarat pentru Agro TV Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul MADR. Acesta a precizat că valoarea despăgubirii va fi de sub 1.000 de lei pe hectar.