Sancţiunile au fost adoptate pentru prima dată la 31 iulie 2014, iniţial pentru o perioadă de un an, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a acordat sprijin separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, acţiuni care au dus la destabilizarea situaţiei din această ţară, potrivit UE. De atunci sancţiunile au fost prelungite la fiecare şase luni. Sancţiunile actuale expiră la 31 iulie, data până la care Consiliul UE are termen pentru formalizarea acordului politic adoptat vineri de către lideri şi publicarea actelor juridice necesare pentru reînnoirea măsurilor restrictive.
Uniunea Europeană a legat relaxarea sancţiunilor de progrese în ceea ce priveşte implementarea Acordului de la Minsk, care prevede o încetare a focului necondiţionată şi ca ambele părţi să-şi retragă armele grele de pe linia de front din estul Ucrainei.
Înainte de decizia de vineri, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron – care sunt implicaţi în negocierile de pace alături de Rusia şi Ucraina sub aşa-numitul format Normandia – şi-au informat omologii din UE cu privire la starea de fapt.
Sancţiunile UE vizează sectoarele finanţe, energie şi apărare ale Rusiei, împiedicând accesul anumitor bănci şi companii ruseşti la pieţele UE şi limitând anumite importuri din UE. Sancţiunile restricţionează, de asemenea, accesul Moscovei la anumite tehnologii şi servicii sensibile care pot fi utilizate pentru explorarea şi producerea petrolului.
Măsuri separate vizează comerţul cu teritoriile anexate Crimeea şi Sevastopol. Acestea au fost extinse săptămâna aceasta cu un an, până la 23 iunie 2021.