Spania şi Italia, printre cele mai afectate de economii de criza Covid-19. PIB-ul lor va scădea cu 12,8%, respectiv 13,6% anul acesta

Spania şi Italia vor fi printre economiile cele mai afectate de COVID-19, conform prognozelor Coface, care estimează că Produsul Intern Brut al celor două ţări va scădea cu 12,8% şi, respectiv, cu 13,6% în 2020.
Economica.net - mie, 24 iun. 2020, 09:34
Spania şi Italia, printre cele mai afectate de economii de criza Covid-19. PIB-ul lor va scădea cu 12,8%, respectiv 13,6% anul acesta

„În contextul celui de-al doilea trimestru al anului 2020 care se conturează drept cea mai dificilă perioadă a anului, există motive întemeiate pentru care se consideră că drumul către revenirea economică va fi lung şi dificil. În ciuda implementării amânărilor fiscale imediate, a garanţiilor de lichiditate, numeroase firme se vor confrunta cu dificultăţi. Conform prognozelor Coface, Spania şi Italia vor fi printre cele mai afectate economii de COVID-19, contractându-se cu 12,8%, respectiv, 13,6% în 2020. Se estimează că insolvenţele corporative vor creşte cu 22% în Spania şi cu 37% în Italia până în 2021, raportat la nivelurile din 2019”, relevă datele celui mai recent studiu Coface, dat miercuri publicităţii.

Pentru 2021, Coface estimează că Spania şi Italia vor înregistra creşteri de 10,2% şi, respectiv 8,9%, economiile acestor ţări fiind cu 3,9% şi 5,9% sub nivelurile din 2019.

În ceea ce priveşte companiile din cele două ţări, analiştii estimează că vulnerabilitatea acestora va fi diferită în funcţie de sectoarele şi dimensiunile lor, nu numai din punct de vedere al intensităţii şocurilor, ci şi pe fondul fragilităţii pre-coronavirus a bilanţurilor lor. Sectoarele de vânzare cu amănuntul şi construcţii, cu datorii mari şi rate scăzute de acoperire a dobânzii proiectate, acestea par deosebit de vulnerabile, la fel ca şi micii producători de textile din Italia.

Situaţia financiară actuală a companiilor din Spania şi Italia este mai sănătoasă decât în perioada care a precedat criza financiară globală din 2009. De atunci, companiile spaniole au reuşit să îşi reducă semnificativ datoria cu 20 de puncte procentuale, ajungând la 37% din activele lor în trimestrul al treilea al anului 2019.

Companiile italiene şi-au îmbunătăţit, de asemenea, situaţia financiară de la vârful de 59% înregistrat în trimestrul IV din 2011, chiar dacă la un grad mai mic. Cu un raport al datoriei de 50%, întreprinderile din Italia sunt acum cele mai îndatorate raportat la companiile din marile economii europene.

Discrepanţa tot mai mare dintre finanţare şi investiţii poate explica numărul mare al firmelor „zombie” din Italia – companiile supraîndatorate nu se vor putea dezvolta ulterior.

Analiza citată evidenţiază „o răspândire mai mare a companiilor potenţial vulnerabile în Italia. În cele mai multe cazuri, acest lucru se poate explica prin fluxul de numerar iniţial mai scăzut, rentabilitate mai mică şi ajustări mai mici ale costurilor. În acest context, multe companii ar supravieţui doar în condiţii de îndatorare mai mare”.

Totodată, analiştii Coface apreciază că „discrepanţa tot mai mare dintre finanţare şi investiţii poate explica numărul mare al firmelor „zombie” (companiile supra-îndatorate nu se vor putea dezvolta ulterior) din Italia.

Sectoarele cu grad ridicat de risc identificate de Coface sunt construcţiile şi retailul. În acest context, analiştii sunt de părere că principalii producători de autovehicule ar putea fi în dificultate din cauza obiceiului de a menţine o lichiditate scăzută: la sfârşitul anului 2018, rezervele de numerar ca procent din vânzări au fost de doar 2,7% în Italia şi 0,5% în Spania.

Pentru a evalua impactul potenţial al acestei contracţii a PIB-ului asupra bilanţurilor companiilor, Coface arată că a realizat simulări privind evoluţia solvabilităţii corporative, folosind date de la băncile centrale spaniole şi italiene care explică diferenţele între sectoarele şi dimensiunile firmelor.

Astfel, analiza citată arată că ‘deşi ratele dobânzilor sunt extrem de scăzute, supra-îndatorarea corporativă este asociată cu investiţiile private reduse. Ca urmare, criza COVID-19 ar putea exercita o presiune negativă durabilă asupra potenţialului de creştere a unei ţări, accelerând „Japonizarea” zonei euro’.

Te-ar mai putea interesa și
Utilizarea Inteligenței Artificiale începe să fie reglementată
Utilizarea Inteligenței Artificiale începe să fie reglementată
Companiile care achiziţionează şi utilizează sisteme de Inteligenţă Artificială (IA) cu grad ridicat de risc la locul de muncă vor face obiectul unor exigenţe stricte în ceea ce priveşte......
Politica monetară a BCE nu trebuie să rămână restrictivă prea mult timp
Politica monetară a BCE nu trebuie să rămână restrictivă prea mult timp
Chiar dacă va mai dura o perioadă până când inflaţia în zona euro va reveni, sustenabil, la ţinta de 2%, politica ...
Ce planuri are Călin Georgescu pentru România – programul „Hrană, Apă, Energie”
Ce planuri are Călin Georgescu pentru România – programul „Hrană, Apă, Energie”
Candidatul independent Călin Georgescu a obţinut 22,38% din voturi la la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. ...
CEC Bank – Comisioane de administrare ZERO pentru două pachete bancare achiziționate în 25-27 noiembrie
CEC Bank – Comisioane de administrare ZERO pentru două pachete bancare achiziționate în 25-27 noiembrie
CEC Bank desfășoară o campanie aniversară în perioada 25 – 27 noiembrie 2024, în care comisioanele de administrare ...