Negocierile debutează printr-o întâlnire fizică de cinci zile la Bruxelles, prima de după luna martie. Ele vor continua în fiecare săptămână, alternativ la Londra şi la Bruxelles, până la finalul lunii iulie.
Intensificarea discuţiilor, de comun acord între Londra şi Bruxelles, ar urma să le permită să le confere un „nou elan”, după patru cicluri de negocieri afectate de coronavirus şi fără progrese majore.
Premierul britanic Boris Johnson vrea să se ajungă din iulie la un posibil compromis. „Cu cât vom ajunge mai repede la un acord, cu atât va fi mai bine. Nu există niciun motiv pentru care liniile mari ale unui acord politic să nu poată fi definitivate în cursul verii”, a insistat un oficial britanic, scrie Agerpres.
Această perspectivă a fost totuşi respinsă politicos de statele UE, concentrate pentru moment asupra planului lor de relansare post-coronavirus şi care consideră luna octombrie ca fiind „momentul adevărului” în privinţa Brexit-ului.
„Acela va fi momentul când trebuie să fim pregătiţi să prezentăm un proiect de acord (…) dacă vrem ca el să fie ratificat până la sfârşitul anului”, a explicat negociatorul UE, Michel Barnier, în cadrul unei intervenţii săptămâna trecută la European Policy Center (EPC).
Regatul Unit, care a părăsit UE la 31 ianuarie, continuă să aplice regulile europene până la 31 decembrie.
Dacă nu va fi niciun acord negociat până atunci, doar regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), cu taxele lor vamale ridicate şi controalele vamale extinse, se vor aplica relaţiilor comerciale între aceşti parteneri. Asta ar slăbi economii deja lovite puternic de pandemia de coronavirus.
Barnier, care aşteaptă „un semnal” de la Londra în această săptămână, a promis că va fi „constructiv” şi chiar că va da dovadă „de creativitate pentru a crea un teren de înţelegere”.
„Vom merge la Bruxelles cu bună-credinţă pentru a ţine cont de preocupările UE”, i-a răspuns pe Twitter negociatorul Marii Britanii, David Frost.
„Trebuie să aibă loc o veritabilă negociere, iar unele poziţii nerealiste ale UE vor să trebuie schimbate”, a adăugat Frost, care a fost promovat duminică în postul de consilier pe securitate naţională al lui Boris Johnson, dar care îşi va păstra rolul de negociator privind Brexit-ul.
Discuţiile au început luni dimineaţă între cei doi negociatori şi vor continua toată săptămâna prin şedinţe scurte, în comisie restrânsă, pe cele mai sensibile subiecte.
La negocieri „vor participa câteva zeci de persoane, la un nivel mai politic decât până acum, pentru arbitraj şi pentru a se defini astfel zone de aterizare”, a subliniat o sursă apropiată de discuţii.
Printre punctele de dezacord majore figurează chestiunea garanţiilor de concurenţă echitabilă cerute de UE în materie fiscală, socială şi ecologică, pentru a se evita apariţia unei economii nereglementate în vecinătatea sa.
„Dacă Marea Britanie nu vrea reglementări comparabile cu cele din Europa în materie de mediu, de piaţa muncii sau de norme sociale, relaţiile noastre vor pierde în intensitate”, a avertizat sâmbătă cancelarul german Angela Merkel, într-un interviu pentru cotidienele din reţeaua Europa, printre care şi Le Monde. Şi va trebui ca Londra „să îşi asume consecinţele”, a adăugat ea.
De asemenea, negociatorii vor discuta în această săptămână despre locul Curţii de Justiţie a UE în viitorul acord, despre accesul la apele britanice pentru pescarii europeni, precum şi despre forma acordului: ori un text de mare amploare, care să acopere toate domeniile relaţiei, cum vrea UE, ori o simplă înţelegere comercială însoţită de mici acorduri sectoriale, cum cere Marea Britanie.