Comisia Europeană se aşteaptă la un declin al economiei României de 6% în 2020, urmat de o creştere de 4% în 2021

Pentru 2021, CE estimează un avans al PIB-ului României de 4%, faţă de o creştere de 4,2% prognozată în mai.

De asemenea, rata inflaţiei ar urma să se situeze la 2,5% anul acesta şi la 2,8% anul viitor.

Riscurile la adresa perspectivelor de creştere ar putea fi revizuite în sens negativ, avertizează Comisia Europeană. Un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ai săi ar putea întârzia redresarea economiei. În plus, un factor important este modul în care autorităţile rezolvă temerile privind traiectoria fiscală de dinainte de pandemie, care, dacă nu va fi rezolvată, ar putea afecta în cele din urmă încrederea investitorilor, ar putea duce la costuri de finanţare mai ridicate şi la o creştere mai lentă, se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.

În mai, Executivul comunitar previziona că deficitul guvernamental va ajunge la 9,2% din PIB în acest an şi la aproximativ 11,4% din PIB în 2021.

Economia României a arătat semne de rezistenţă în primul trimestru din acest an. PIB-ul a crescut cu 2,4% în ritm anual şi cu 0,3% în ritm trimestrial, sprijinit în principal de consumul privat şi de acumularea de stocuri. Formarea brută de capital fix a continuat să crească, deşi într-un ritm semnificativ mai lent decât pe ansamblul lui 2019. Exporturile nete au afectat creşterea, deoarece acestea au scăzut în urma reducerii cererii externe, consideră Comisia Europeană.

În urma măsurilor de izolare adoptate pentru limitarea pandemiei de coronavirus (COVID-19), se estimează un declin semnificativ al economiei româneşti în trimestrul doi din 2020. Consumul privat ar urma să scadă, ca rezultat al restricţiilor asupra circulaţiei persoanelor şi al veniturilor mai scăzute, apreciază Executivul comunitar.

Incertitudinile vor afecta semnificativ deciziile de investiţii din acest an, deşi activitatea din construcţii ar putea oferi motive de optimism. Reducerea activităţii economice a principalilor parteneri comerciali ai României va avea repercursiuni asupra exporturilor. Per ansamblu, după o scădere semnificativă în primul semestru din 2020, activitatea economică ar urma să se îmbunătăţească în semestrul doi, deoarece restricţiile sunt ridicate gradual, şi să crească şi mai mult în 2021, previzionează Executivul comunitar

Scăderea semnificativă a preţurilor la energie, precum şi cererea diminuată, ar urma să reducă presiunile inflaţioniste în 2020, compensând aşteptata creştere a preţurilor la alimente, în urma întreruperilor în lanţurile de aprovizionare şi ca rezultat al secetei.

Rata inflaţiei a scăzut de la 4% în decembrie 2019 la aproximativ 1,8% în mai 2020 şi ar urma să se situeze în medie la 2,5% în acest an. Rata inflaţiei ar urma să crească la un nivel mediu de 2,8% anul viitor, sprijinită de redresarea cererii, previzionează Comisia Europeană. 

În ceea ce privește economia UE, Comisia preconizează că se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021. Se preconizează, prin urmare, că în 2020 contracția va fi semnificativ mai mare de 7,7 %, cifra estimată pentru zona euro, și de 7,4 %, cifra estimată pentru UE în ansamblul său în previziunile din primăvară. La rândul său, creșterea va fi în 2021 ceva mai puțin solidă decât s-a previzionat în primăvară.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Coronavirusul a secerat viața a mai mult de jumătate de milion de oameni pe mapamond, o cifră care crește pe zi ce trece – în unele părți ale lumii într-un ritm alarmant. Previziunile în discuție indică efectele economice devastatoare ale acestei pandemii. Răspunsul politic pe teritoriul întregii Europe a contribuit la atenuarea șocului pentru cetățenii noștri, însă această situație continuă să creeze tot mai multe divergențe, inegalități și o insecuritate crescândă. Iată de ce este atât de important să ajungem la un acord rapid cu privire la planul de redresare propus de Comisie – pentru a le insufla economiilor noastre mai multă încredere și a le asigura o finanțare suplimentară în acest moment critic.”

Este de așteptat ca redresarea să înceapă să producă efecte în a doua jumătate a anului 2020.

Impactul pandemiei asupra activității economice era deja considerabil în primul trimestru al anului 2020, cu toate că majoritatea statelor membre au început să introducă restricții de deplasare a persoanelor abia la jumătatea lunii martie. Întrucât a intervenit o perioadă mult mai lungă de perturbări și au fost aplicate restricții de deplasare a persoanelor în al doilea trimestru al anului 2020, se estimează că producția economică s-a contractat mult mai mult decât în primul trimestru.

Cu toate acestea, datele preliminare pentru mai și iunie sugerează că este posibil ca perioada cea mai grea să fi trecut. Conform estimărilor, redresarea va începe să producă efecte în a doua jumătate a anului, deși aceasta va rămâne incompletă și inegală de la un stat membru la altul.

Șocul produs de pandemie asupra economiei UE este simetric în condițiile în care pandemia a afectat toate statele membre. Cu toate acestea, se preconizează că atât scăderea producției în 2020, cât și intensitatea relansării economice în 2021 vor varia foarte mult. Conform estimărilor, diferențele în ceea ce privește amploarea impactului pandemiei și forța redresării de la un stat membru la altul vor fi și mai pronunțate decât s-a estimat în previziunile din primăvară.

O perspectivă neschimbată asupra inflației

Perspectiva globală asupra inflației s-a schimbat foarte puțin de la previziunile din primăvară, deși s-au înregistrat schimbări semnificative ale factorilor care stau la baza prețurilor.

Cu toate că prețurile petrolului și ale alimentelor au crescut mai mult decât s-a preconizat, Comisia se așteptă ca efectul acestei creșteri să fie contrabalansat de perspectivele economice mai nefavorabile și de efectul reducerilor TVA și al altor măsuri luate în unele state membre.

În zona euro, inflația, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,3 % în 2020 și la 1,1 % în 2021. În UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 0,6 % în 2020 și la 1,3 % în 2021.

Riscuri deosebit de mari

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt deosebit de mari și se concentrează în principal pe o evoluție negativă.

Amploarea și durata pandemiei, precum și ale restricțiilor de deplasare a persoanelor care ar putea fi necesare în viitor rămân în mare parte necunoscute. Conform scenariului care stă la baza previziunilor, relaxarea restricțiilor de deplasare a persoanelor va continua și nu va exista un „al doilea val” de infecții. Există riscuri considerabile ca piața forței de muncă să fie mai afectată pe termen lung decât s-a estimat și ca dificultățile legate de lichidități să se transforme în probleme de solvabilitate pentru multe întreprinderi.

Stabilitatea piețelor financiare este expusă riscurilor și există pericolul ca statele membre să nu poată coordona suficient răspunsurile strategice naționale. Imposibilitatea ajungerii la un acord cu privire la relațiile comerciale viitoare dintre Regatul Unit și UE ar putea duce, de asemenea, la o creștere mai redusă, în special pentru Regatul Unit. La un nivel mai general, politicile protecționiste și o îndepărtare excesivă de lanțurile globale de producție ar putea avea la rândul lor efecte negative asupra comerțului și a economiei mondiale.

Există și riscuri în sensul creșterii, precum disponibilitatea rapidă a unui vaccin împotriva coronavirusului.

Propunerea Comisiei de plan de redresare, concentrată pe un nou instrument, NextGenerationEU, nu este luată în calcul în aceste previziuni, deoarece încă nu s-a ajuns la un acord în privința sa. Un acord asupra propunerii Comisiei este așadar considerat, de asemenea, un risc în sensul creșterii.

Într-un sens mai general, nu poate fi exclusă o relansare economică mai rapidă decât se estima, în special dacă situația epidemiologică permite o eliminare mai rapidă decât se preconizase a restricțiilor rămase.