Bombele cu azotat din porturile României: în Constanţa e o cantitate dublă de azotat de amoniu georgian față de Beirut

UPDATE: Într-un comunicat venit ca răspuns la materialul nostru, Administrația Portului Constanța a subliniat că depozitarea materialelor periculoase face conform unui plan aprobat de ISU. Mai mult, spune sursa citată, autoritățile controlează și monitorizează atent toate operațiunile cu materiale periculoase, cum este și azotatul de amoniu.

Azotatul de amoniu care a explodat în portul din Beirut, producând victime și pagube materiale care au aruncat Libanul în haos este masiv importat și în România. Și este depozitat în portul Constanța și în porturile de pe Dunăre, dar și în fermele din toată țara. 

El este produs de singura fabrică din Georgia de produse chimice, Rustavi Azot, fapt confirmat de autoritățile libaneze.

Produsul cu potențial de detonare, găsit și analizat de inginerii români la o fermă din Oltenița

Produsul care a explodat în Beirut a fost găsit de inginerii români de la Chemgas în depozitul unei companii agricole din Oltenița, iar buletinul de analiză a azotatului a ajuns la ECONOMICA.NET.

Intrați în posesia documentului, jurnaliștii ECONOMICA.NET l-au contactat pe patronul Chemgas, afaceristul Ioan Niculae, inclusiv în calitate de specialist, din moment ce deține aproape tot ce înseamnă combinate chimice în România. În același timp, este un mare producător intern de azotat de amoniu.

El ne-a povestit că într-adevăr, inginerii firmei sale au descoperit produsul neconform.

“O firmă mai mare din Oltenița a reclamat că a luat de la noi îngrășământ neconform. Am trimis inginerii acolo, iar lotul nostru era în regulă. Dar aveau în depozit din mai multe surse. Și la un moment dat unul dintre ingineri a văzut un sac puțin desfăcut în care era azotat de culoare roșiatică. Nu mai văzuse. Și a întrebat ce produs e ăla. Și i-au zis că e din Georgia. I-a rugat dacă poate lua o probă din el. I-au dat. Și când l-au adus la noi la laborator au găsit că are 34,5% concentrație de azot. Adică punctul cel mai mare de explozie la azotatul de amoniu. Diferența dintre îngrășământ și explozibil e de 1%. Noi producem cu 33,4%. Noi dacă am produce așa ceva ne-ar ridica pe loc licența.

E o treaba foarte grava. Atentatele teroriste ne-au obligat să avem anumite standarde pentru azotatul de amoniu. În primul rând, concentrația de azot în azotatul de amoniu nu e permisă mai sus de 33,5%. UE are o toleranță foarte mică la aspectul ăsta. Deci nu discută cu tine. Fiecare lot are o fișă de securitate.

E o singură fabrică de îngrășăminte în Georgia. Am și fost acolo. Rustavi Azot. Nu poate fi din Georgia din altă fabrică. Iar marfa lor ajunge și în Constanța și  în Galați și în Brăila. În toate porturile românești”, ne-a declarat Ioan Niculae. 

România importă zeci de mii de tone de azotat de amoniu din Georgia 

În perioada 01.01.2020 – 07.08.2020 a fost pusă în liberă circulație cantitatea de 52.301 tone de azotat de amoniu, având ca țară de origine declarată Georgia, a răspuns Vama unei solicitări ECONOMICA.NET.

De asemenea, autoritatea Vamală ne-a comunicat că această cantitate a fost pusă în liberă circulație prin porturile Constanța (38.078 tone) și Brăila (14.223 tone).

În portul Constanța Sud e depozitată o cantitate dublă față de cea care a explodat în Beirut

Potrivit răspunsului Vămii, cantitățile de azotat de amoniu, origine Georgia, depozitate la data de 10.08.2020 în zona liberă Constanța Sud sunt: 4.908,82 tone pentru care urmează să se efectueze formalitățile de punere în liberă circulație.

Potrivit AFP, cantitatea depozitată care a explodat în Beirut a fost de DOAR 2.750 de tone. 

ECONOMICA.NET nu a reușit să obțină până la publicarea articolului un buletin de analiză a azotatului de amoniu provenit din Georgia aflat în portul Constanța. 

Legislația europeană îl consideră explozibil

Legislația europeană prevede că azotatul de amoniu, care este larg folosit în cadrul Comunităţii ca îngrăşământ, poate acţiona ca agent oxidant. În special, acesta poate exploda atunci când se află în amestec cu alte substanţe. Îngrăşămintele pe bază de azotat de amoniu ar trebui, deci, să respecte anumite criterii atunci când sunt introduse pe piaţă pentru a se asigura că nu vor exploda în mod accidental.

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 menţionează un test de rezistenţă la detonare în cazul îngrăşămintelor pe bază de azotat de amoniu cu concentraţie de azot provenind din azotat de amoniu mai mare de 28% din masă. Normele europene în vigoare specifică faptul că este considerat fertilizator doar azotatul de amoniu cu o concentrație de azot de până în 33,5%.

Poliția a declanșat deja controale la fermele din România

La data de 7 august a.c., polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din Galați au efectuat un control la punctul de lucru, din localitatea Vlădești, al unei societăți comerciale. (…) La  control, polițiștii au găsit 35.000 kg. de azotat de amoniu, depozitat în condiții improprii, scrie site-ul Poliției Române.

Administratorul societății este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de trafic de produse și substanțe toxice, neluarea măsurilor de eliminare totală a substanțelor și preparatelor periculoase devenite deșeuri și nerespectarea obligației de depozitare a îngrășămintelor chimice și a produselor de protecția plantelor numai ambalate și în locuri protejate”, arată IGPR într-un comunicat transmis luni.

Guvernatorul Beirutului, Marwan Abboud, a anunţat luni, potrivit BBC, că bilanţul exploziei din zona portuară a ajuns la 220 de morţi şi aproximativ 6.000 de răniţi, 110 persoane fiind în continuare dispărute. Aproximativ 300.000 de oameni au rămas fără locuinţe după deflagraţie.