La sfârșitul săptămânii trecute, premierul Ludovic Orvan era prezent la Orașova, la prezentarea unui proiect al Transgaz, „Conducta de transport gaze naturale pe direcţia Prunişor-Orşova-Băile Herculane-Jupa”, o conductă lungă de 180 km, care va alimenta cu gaze 40 de localirrăți din Mehedinți.
Întrebat dacă este nevoie de resurse suplimentare de gaz, inclusiv pentru această nouă conductă, cu referire la viitorul extracției de gaze din Marea Neagră, premierul a dat un răspuns interesant. Redăm exact discuția:
“Orban: Avem o capacitate de extracție mai mare decât consumul pe care îl avem. Singurele perioade în care consumul poate crește peste producție sunt iarna, dar și acolo avem soluții. Avem depozite subterane, dar nu s-a investit o bună perioadă de timp în creșterea capacității de extragere în perioada iernii. Din această cauză, avem nevoie de importuri.
Jurnalist: Reiau. Ce se întâmplă cu gazele din Marea Neagră și legislația aferentă?
Orban: Avem resurse suplimentare care vor crește capacitatea de gaz. Pe de altă parte, odată cu finalizarea BRUA, noi o să putem beneficia de gaz din mai multe surse, nu doar gaz românesc. BRUA urmărește, de exemplu, conectarea la gazul azer, prin gazoductul TAP, BRUA va permite conectarea noastră în Austria, la Baumgarten, și gazul curge și într-o direcție și alta, și noi putem să-l aducem pe unde este mai ieftin. Din cauza aceasta, inclusiv producătorii români trebuie să se eficientizeze pentru a face față competiției”.
Așadar, premierul a dat de înțeles că extracția gazelor din Marea Neagră nu este o urgență, cel puțin pentru moment. O aborare pe care Guvernul nu a mai avut-o până acum, discursul fiind că este nevoie de un consens politic pentru modificarea controversatei legi offshore, cea care împiedică dezvoltarea proiectelor de extracție.
Cam ce ar fi în Marea Neagră
Rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani, dup[ cum a declarat, în 2018 Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM).
“Există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas”, a spus oficialul ANRM.
În momentul de faţă, sunt trei proiecte de anvergură în zona noastră continentală.
Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom (50% fiecare)-Neptun Deep-unde s-au descoperit rezerve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi, iar al treilea, derulat de Lukoil şi Romgaz, tot în zonă de apă adâncă, cu rezerve potenţiale de 30 de miliarde de metri cubi.
Dintre toate acestea, singurul pentru care există luată o decizie finală de investiţie este cel al BSOG, care deja lucrează pentru a aduce gazele la țărm și a dat finalul anului 2021 ca termen pentru debutul producției comerciale – un milliard de metri cubi pe an. Lukoil şi Romgaz sunt încă în faza de explorare, iar cel mai mare şi avansat proiect, Neptun Deep, este blocat.
Vrea Orban să forțeze mâna americanilor?
După cum se știe deja, încă înainte de pandemie gigantul american ExxonMobil a anunțat că intenționează să vândă cota sa din proiectul Neptun Deep. Au tot apărut speculații că discută în acest sens, ba cu Lukoil, ba cu Mol, și, din acest motiv, statul român a dat o lege prin care, dacă vrea să iasă din acest acord petrolier, Exxon trebuie să anunțe întâi autoritățile de la București cui vinde, iar, la limită, statul poate bloca tranzacția.
Guvernul ar dori ca americanii să vândă cota din proiect unui consorțiu format în special din Petrom și Romgaz, în care să intre și firma poloneză PGNiG.
În acest sens, putem interpreta declarația lui Orban drept un mesaj către Exxon, companie care a fost, printre altele, foarte afectată de pandemie – e ilustrativ să amintim că acțiunile gigantului petrolier au ieșit din calculul indicelui Dow Jones, pentru prima dată după aproape 100 de ani.
Neoficial, s-a spus că Exxon ar vinde participația pentru cel puțin un miliard de dolari.
Prin declarația lui, Orban (probabil încurajat și de creșterea din ultimul timp a producției Romgaz) este posibil să fi transmis că România are suficiente gaze și nu este presată să încheie un acord rapid sau, în orice caz, nu atât de rapid în termenii doriți de gigantul american și poate îl invită să mai lase și din preț.