Mitul revenirii în „V” rămâne un mit în zona de consum, motorul economiei românești. Creșterea vânzărilor, un simplu miraj de context

Niciodată în istoria recentă a omenirii, nici măcar în timpul Marii Crize Financiare sau a Crizei Datoriilor, consumul privat nu a marcat scăderi atât de abrupte ca în prima parte a Pandemiei de Coronavirus, când măsurile de izolare au închis, practic, mare parte din economie. Revenirea din  ultimele luni în zona vânzărilor cu amănuntul ar putea da impresia unei reveniri generale și în ceea ce privește consumul privat, indicator esențial pentru industria de retail (unul dintre marii angajatori din România și din Europa, în general).

Este doar o impresie însă, consideră analiștii Euler Hermes. Aceștia amintesc faptul că vânzările cu amănuntul, care se află deja pe un traseu de revebire în formă de V, reprezintă doar 45% din consumul privat, restul însemnând cheltuieli cu locuința și serviciile, ultimele două fiind în scădere pe fondul temerilor provocate de pandemie și efectele sale directe, cum ar fi șomajul. Dacă acestui context adăugăm și faptul că numărul celor care ar dori să economisească a crescut substanțial în ultima vreme, rezultă că o revenire în V a consumului este destul de puțin probabilă, în Europa și în România.

Specialiștii Euler Hermes amintesc că un indicator mult mai relevant decât vânzările cu amănuntul, pentru consumul privat , este încrederea în economie, iar încrederea în economie a scăzut și continuă să fie la un nivel redus. Mai mult, chiar și creșterile din zona vânzărilor cu amăntul sunt contextuale, în condițiile în care o parte importantă din aceste vânzări a venit din zona bunurilor de folosință îndelungată, cumpărate de oameni doar din nevoia de a se adapta noilor condiții de trai impuse de Pandemie. La fel și în zona textilelor, de exemplu.

În acest context, clamata „revenire în V” a economiei României este posibil să nu se întâmple, având în vedere că structura economiei noastre este orientată masiv către consum, mult mai mult decât în majoritatea celorlalte țări UE.

”În România, în ultimele luni s-a putut observa o revenire a comerțului cu amănuntul care a înregistrat o creștere de peste 4% în luna iulie comparativ cu aceeași lună a anului trecut, recuperând treptat scăderea de aproape 19% din aprilie*. În timp ce trendul consumului alimentar rămâne într-o zona de confort, se remarcă o contribuție accentuată din partea produselor de folosință îndelungată, pentru care cererea este susținută doar de un context volatil, respectiv necesitatea adaptării stilului de viață la condițiile create de pandemie. În cee ace privește carburanții și serviciile, cele din urmă pierzând mai mult de 40% din nivelul anului anterior**, ne putem aștepta la un trend de revenire mai lent, pe fondul mobilității limitate și a unui indice de încredere a consumatorilor puțin probabil să depășească 80% în 2020. Somajul în creștere deși încă nu departe de 5%, dar cu potențial sigur de a mai urca în prima parte a anului următor, tendința spre o gestiune mai conservatoare a veniturilor gospodăriilor precum și valul așteptat de insolvențe de la inceputul lui 2021 sunt și ele de natură să contribuie negativ la disponibilitatea pentru consum”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director România la Euler Hermes.

Redăm mai jos principalele afirmații din studiul Euler Hermes citat mai sus:

– Consumul privat este esențial în determinarea formei și vitezei de recuperare a sectorului de retail care, în urma pandemiei generate de virusul COVID-19 a avut de suferit. Scăderea bruscă a cheltuielilor consumatorilor din primul semestru al acestui an a depășit-o cu mult pe cea din timpul Marii Crize Financiare și din timpul Crizei Datoriilor din Zona Euro, iar fără o revenire semnificativă a consumului privat, perspectivele de redresare economică vor rămâne destul de reduse.

–  În mod surprinzător, ritmul redresării actuale a comerțului cu amănuntul depășește cu mult ceea ce am văzut în urma Marii Crize Financiare și a Crizei Datoriilor din Zona Euro.

– Totuși, o redresare în formă de V a comerțului cu amănuntul în perioada imediat următoare crizei nu înseamnă o redresare în formă de V a consumului privat.

-De fapt, vânzările cu amănuntul nu reprezintă un indicator foarte bun pentru pulsul consumului. La urma urmei, acestea reprezintă doar aproximativ 45% din consumul privat, restul fiind alcătuit majoritar din cheltuieli legate de locuință precum și din servicii. Acestea din urmă (aproximativ 25% din total) vor fi  în mod disproporționat mai afectate în contextul crizei actuale deoarece „cheltuielile sociale” sunt reduse din cauza persistenței temerilor legate de riscul contaminării.

-Un indicator mai bun pentru perspectivele consumului privat este așadar încrederea consumatorului care rămâne încă destul de scăzută, sub media pe termen lung în toate economiile europene

– Revenirea bruscă a comerțului cu amănuntul a fost ajutată de un impuls temporar în cererea de bunuri de folosință îndelungată, care este puțin probabil să continue. De exemplu, cererea pentru mobilierul și bunurile de recreere și cultură a persistat  în trimestrul II, întrucât consumatorii au cheltuit mai mult din veniturile disponibile pentru înfrumusețarea caselor și grădinilor și amenajarea de birouri virtuale în timpul restricțiilor. În plus, reducerea temporară a TVA-ului în Germania a dat un avânt suplimentar. Cu toate acestea, nu credem că cheltuielile pentru bunurile durabile (aproximativ 11% din consumul privat total), care tind să fie strâns legate de ciclul crizei, pot rămâne prea mult timp imune la declinul generat de Covid-19.

– În contextul recesiunii, judecând acele sectoare vulnerabile la Covid-19 din perspectiva contribuției la formarea PIB-ului fiecărei tări în parte, rezultă perspectivele foarte diferite de redresare pe teritoriul Europei. La urma urmei, suma componentelor consumului sensibile la recesiunea actuală variază de la 13% din PIB în Belgia la 26% în Grecia. Interesant este că din calculele noastre reiese un risc mai mare pentru redresarea consumului privat în Grecia, Portugalia, Spania și Marea Britanie  decât în Italia.