Grecia şi Cipru sunt în prima linie a disputei cu Turcia, care revendică dreptul de a exploata zăcăminte de hidrocarburi într-o zonă maritimă în privinţa căreia Atena estimează că ţine de suveranitatea sa.
Trimiterea pe 10 august a unei nave de prospecţie seismică turcă, Oruc Reis, în apele revendicate de Atena a dus la o escaladare a tensiunilor.
Această navă a revenit în port pentru lucrări de rutină, potrivit Ankarei. Dar o altă navă turcă, Yavuz, continuă şi acum activităţile de sondare în Mediterana de Est, în pofida protestelor internaţionale.
Criza din Mediterana de Est este pe agenda summitului european din 24 şi 25 septembrie de la Bruxelles, existând o ameninţare de sancţiuni împotriva Turciei.
„UE este solidară cu Cipru, care se confruntă cu o situaţie gravă. Din acest motiv am decis să facem apel la organizarea unui summit privind relaţiile cu Turcia”, le-a declarat Charles Michel jurnaliştilor după o întrevedere cu preşedintele Nicos Anastasiades.
„Trebuie să fim fermi când vine vorba despre a apăra drepturile tuturor statelor membre UE, inclusiv ale Ciprului”, a spus el.
Înaintea sa, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat Turcia împotriva oricărei tentative de „intimidare” a vecinilor săi în disputa din Mediterana de Est.
Nicos Anastasiades a evocat o perioadă „extrem de îngrijorătoare”, acuzând Turcia că a continuat să violeze zone maritime ale Ciprului cu foraje „ilegale”.
În opinia sa, UE trebuie să fie gata să acţioneze pentru a apăra drepturile membrilor săi.
Cipru este divizată după invadarea treimii sale de nord de către armata turcă în 1974, după o lovitură de stat care viza alipirea insulei la Grecia. Republica Cipru nu îşi exercită autoritatea decât asupra a două treimi din teritoriu, în timp ce autoproclamata Republică turcă a Ciprului de Nord (RTCN) nu este recunoscută decât de Turcia.