Gabriela Firea a anunțat că sâmbătă se va deschide Podul Ciurel

Joi au fost făcute ultimele verificări, iar vineri vor fi făcute niște retușuri. Proiectul a fost  lansat în urmă cu 14 ani și a avansat foarte greu din cauza că timp de zece ani a fost contestat în instanța. În postarea sa, Gabriela Firea i-a acuzat direct pentru aceste întârzieri pe Mihai Daneș, cofondator al Uniunii Salvați Bucureștiul, prieten și susținător al lui Nicușor Dan, și pe Asociația Salvați Bucureștiul, care ar fi încercat să oprească definitiv lucrarea, intentând mai multe procese împotriva PMB.

Firea susține că Mihai Daneș ar fi fost interesat direct să blocheze proiectul pentru că în zonă și-a construit o casă de 1 milion de euro, cunoscută drept “casă roz” de la Ciurel, fiind celebră deja pe diferite site-uri pentru că are, printre altele, și un adăpost antiatomic.

Din cauza acestor blocaje, Firea susține că prețul investitiei a crescut cu 10 milioane de euro, până la 50 de milioane de euro, după ce constructorul a solicitat acești bani drept penalități în baza prevederilor contractuale.

„Concret, proiectul Splaiul Independenței-Ciurel-Autostrada A1 a fost inițiat de Primăria Capitalei încă din anul 2006, când această lucrare a fost declarată de utilitate publică de către CGMB. Lucrările efective au început în anul 2010, dar s-au oprit la scurt timp, pentru că familia Daneș, împreună cu asociația și susținută de domnul Nicușor Dan, au dat în judecată Primăria de mai multe ori, sub diferite pretexte, pentru ca podul Ciurel să nu se construiască. Au solicitat pe rând: să se desființeze autorizația de construire, să se anuleze în instanță PUZ-ul de sector. Nu au reușit, dar s-au pierdut foarte mulți ani. Instanța a decis că nu este afectată viața de familie a celor care dețin “casa roz” și nici proprietatea privată”, a declarat Firea.

Proiectul finalizat – Nod Virtuții – este componentă a unei lucrări de amploare, care va continuă cu un drum expres până la Bd. Uverturii și apoi până la Șos. de Centură.

„Pentru continuarea lucrărilor, avem deja semnat contractul de proiectare și execuție. Am încheiat prima etapă – acest pod hobanat peste Dâmbovița de la Ciurel-Nod Virtuții – urmează alte două care fac legătura de la Nod Virtuții până la Centură Capitalei și apoi de la Centură Capitalei până la Autostrada A1. Noul coridor de expropriere este stabilit, a fost votat în Consiliul General, avem avizul OCPI și proiectul tehnic. Coridorul de expropriere este modificat față de cel inițial, care prevedea demolarea foarte multor clădiri din zonă și restrângerea activității multor societăți din zonă: am venit cu un coridor de expropriere minim invaziv, consemnăm banii necesari și mergem mai departe”, a declarat Marius Coaje, consilier al Primarului General.

Date tehnice
Nod Virtuții:
Lungime totală – aproximativ 1 kilometru (de trei ori cât Podul Basarab)
Lungime pod hobanat – circa 235 de metri
Înălțime pilon central – 68,2 metri
Număr de structuri – 12 pasaje rutiere și un pod hobanat
Număr de hobane – 24 perechi de hobane
Pentru realizarea proiectului au fost folosite:
–       66.000 metri cubi de pământ pentru terasamente
–       20.000 metri cubi de balast stabilizat
–       11.000 tone de asfalt
–       40.000 metri cubi de beton
–       5.150 tone tablier și armătură metalică
–       310 tone oțel pentru hobane
–       13 kilometri de bordură
–       7.5 kilometri de parapete
În ceea ce privește cea de-a două etapă, Nod Virtuții – Bd. Uverturii, se lucrează deja la proiectul tehnic, documentația fiind aproape de final.
De asemenea, a fost redefinit coridorul de expropriere pentru această etapă. În proiectul inițial, erau afectate 200 de clădiri, iar noul proiect prevede aproximativ 20 de imobile ce urmează a fi expropriate. Constructorul se află deja în șantier și se așteaptă doar ordinul de începere al lucrărilor. Drumul până la Bd. Uverturii va avea aproximativ 3 kilometri.

Proiectul tehnic și construcția Nodului Virtuții au fost realizate de asocierea JV Max Boegl – Astaldi Spa– Euroconstruct Trading 98, iar dirigenția de șantier asigurată de Compania Municipală Dezvoltare Durabilă.