Ministrul Transporturilor a afirmat acest lucru în cadrul ceremoniei de semnare a contractului de reabilitare a liniei ferate pe Subsecţiunea 2, Apaţa – Caţa, din secţiunea de cale ferată Braşov – Sighişoara.
Lucian Bode i-a transmis prim-ministrului Ludovic Orban că pentru subsecţiunea Apaţa – Caţa au existat 22 de termene în instanţele de judecată până la semnarea contractului de reabilitare.
„Cele trei secţiuni dintre Braşov şi Sighişoara au fost blocate în instanţă, ceea ce a întârziat semnarea contractelor, iar pentru secţiunea Predeal – Braşov, un tronson dificil din punct de vedere tehnic, a fost mult amânată procedura de licitaţie. Apropo de blocajele în instanţă, am verificat, de curiozitate, ştiind că semnăm astăzi acest contract, cât a trecut din momentul în care am dat acordul procedurii şi până în momentul în care am semnat contractul. Pe secţiunile 1 şi 3, din iulie 2018, când s-a emis raportul procedurii, până în februarie 2020, am avut 14 termene în instanţă. Pe secţiunea 2, de care vorbim astăzi, între ianuarie 2019, când a fost emis raportul procedurii, şi iulie 2020, am avut 22 de termene în instanţă”, a precizat Lucian Bode.
Ministrul Transporturilor a apreciat că blocajele în instanţe au avut ca efect reducerea accesării de către România a fondurilor europene nerambursabile pentru Coridorul feroviar IV Pan-European.
„Acest lucru (blocajele în instanţe, n.r.), dincolo de întârzierile în modernizare, a însemnat din păcate pentru România reducerea fondurilor europene disponibile prin Connecting Europe Facility. Prin CEF am avut o dezangajare de 320 de milioane de euro. România a pierdut 320 de milioane de euro din cei 1,1 miliarde de euro alocaţi pentru cele trei secţiuni prin CEF. Din păcate acesta este tabloul infrastructurii feroviare la sfârşitul anului trecut în ceea ce priveşte Coridorul IV feroviar Pan-European, pentru care avem fonduri europene nerambursabile atât din POIM – Programul Operaţional Infrastructură Mare, cât şi din CEF, şi pe care avem obligaţia să îl finalizăm cât mai repede. Anul 2024 trebuie să fie anul în care să finalizăm aceste lucrări, şi sunt convins că printr-o implicare susţinută şi o monitorizare atentă a lucrărilor şi o mobilizare a constructorilor putem să realizăm acest obiectiv. Astăzi aşadar semnăm contractul pentru secţiunea 2, Apaţa – Caţa, 43 de kilometri, cu o valoare de aproximativ 561 de milioane de euro”, a menţionat Lucian Bode.
Ministrul Transporturilor a explicat că în prezent doar 360 de kilometri au fost modernizaţi din acest coridor feroviar pan-european care leagă Constanţa de Curtici.
„Proiectele de infrastructură feroviară din România înregistrează din păcate mari întârzieri în implementare. Deşi avem o reţea extinsă de cale ferată – 11.000 de kilometri – una dintre cele mai extinse la nivel european, ea nu a fost din păcate eficient gestionată, nu s-au făcut la timp investiţiile în modernizarea căii ferate, iar termenele asumate nu au fost respectate. Avem un coridor feroviar important, Coridorul IV Pan-European, care leagă Constanţa de frontiera de vest, din Curtici, din care aproximativ 360 de kilometri au fost modernizaţi pentru viteza de 160 de kilometri pe oră, între Constanţa – Bucureşti şi Câmpina – Predeal, restul tronsoanelor fiind în diferite etape de implementare, iar o dată cu semnarea contractelor pentru cele trei secţiuni între Braşov şi Sighişoara putem vorbi de peste 400 de kilometri care se modernizează pe acest Coridor IV Pan-European”, a arătat Lucian Bode.
La ceremonia de semnare a contractului pentru reabilitarea subsecţiunii Apaţa – Caţa, directorul general al CFR SA, Ioan Pintea, a susţinut că la finalul modernizării segmentului feroviar Braşov – Sighişoara, timpul de transport dintre cele două destinanţii va scădea la aproximativ 47 de minute pentru un tren InterRegio.
„Tronsonul de la Braşov până la Sighişoara are o lungime de aproximativ 128 de kilometri şi a fost împărţit în trei sub-secţiuni: Braşov – Apaţa, cu o lungime de aproximativ 38 de kilometri, Apaţa – Caţa, circa 44 de kilometri, şi Caţa – Sighişoara, cu o lungime de aproximativ 46 de kilometri. (…) În ce priveşte tronsonul din mijloc, pentru care suntem astăzi aici, linia va fi proiectată în mare măsură pe un nou amplasament, peste două treimi din amplasamentul acestui proiect va fi un traseu nou, tocmai pentru că pe acest segment linia are un traseu extrem de sinuos, datorită reliefului accidentat. Din cei 44 de kilometri, în urma reproiectării traseului, o să ajungem la 28 de kilometri, o scurtare semnificativă a traseului, care se va face prin realizarea unor lucrări de anvergură însemnată – poduri, viaducte şi, ce este mai important, două tuneluri de cale ferată, unul de 7 kilometri şi celălalt de 5 kilometri de linie simplă, fiecare cu galeria lui, deci în total aproximativ 24 de kilometri de tunel. Pe toată secţiunea, pe 95% din lungimea acestui traseu, se va circula cu viteza de 160 de kilometri pe oră la trenurile de călători şi 120 de kilometri pe oră la trenurile de marfă. Dacă acum, linia fiind în prezent în stare avansată de degradare, trenurile Regio fac aproape 3 ore, 2 ore şi 40 de minute, după reabilitare timpul se va reduce semnificativ, la un tren InterRegio fără oprire timpul reducându-se la 47 de minute. Este o economie de timp substanţială. Valoarea lucrărilor este de 2,723 miliarde de lei fără TVA, 561 de milioane de euro. Asocierea cu care vom semna contractul este un consorţiu în care lider este societatea Aktor din Grecia, având parteneri români subsidiara din România a concernului Alstom şi Arcada Galaţi”, a încheiat directorul general al CFR SA.