Cum au făcut doi clujeni 23 de milioane de euro din 100 de mărci. Întâi le-a plăcut să deseneze

S-au lipit ca o etichetă de un vis din studenție și continuă pe calea lor, concentrându-se pe “ceea ce vor să facă” și mai puțin pe “ceea ce să nu facă”. Soții Cristi și Arnella Rotta din Cluj, acționarii companiei Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile din România, își construiesc de aproape 30 de ani “imperiul” pe tabla unui  joc al potrivirii – fiecare produs cu brandul  și ambalajul lui.
Economica.net - vin, 27 nov. 2020, 11:43
Cum au făcut doi clujeni 23 de milioane de euro din 100 de mărci. Întâi le-a plăcut să deseneze

Cum transformi 100 de mărci gemane în 23 de milioane de euro? Variantele pot fi multiple, dar soluția oferită de familia Rotta din Cluj este cea a investițiilor în cele mai noi tehnologii împreună cu o  combinație între muncă, pasiune și concentrare pe ceea ce trebuie făcut. Totul pus în slujba unui vis studențesc izvorât dintr-o combinație inedită de pasiuni –  arta și tehnologia, pe vremea când capitalismul nu se putea învăța nici din cărți.

“Ideea de a pune bazele unei afaceri ne-a venit înainte de Revoluție, într-o perioadă în care o inițiativă privată era aproape imposibil de realizat. Am avut însă ca punct de plecare hobby-urile noastre din facultate. Deși pregătirea noastră profesională este în zona disciplinelor „reale”, soția mea, Arnella este de profesie inginer, iar eu matematician, ne plăceau arta, pictura, desenul, astfel că în perioada studenției tipăream acasă serigrafic, manual, felicitări cu prilejul sărbătorilor de 1 Martie și Crăciun, pe care le vindeam apoi în centrul Clujului”, povestește Cristi Nechita-Rotta, Directorul General al Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile din România.

Primii pași către antreprenoriat i-a făcut soția lui, Arnella Rotta, care, imediat după Revoluție, a deschis împreună cu mama sa firma Sunimprof Rottaprint. Noua companie avea sediul și punctul de lucru în casa mamei din centrul Clujului, într-un perimetru de 20 de mp, unde duduia cea dintâi imprimantă. Una nepotrivită cu ideea de business a soților Rotta – aceea de a imprima pungi de plastic.

“Am investit inițial 100 de mărci în înființarea firmei, dar și mult entuziasm și curaj în contextul euforiei afacerilor din anii `90. Primul utilaj, vechi și modest, l-am cumpărat la mâna a doua, apelând la ajutorul unor cunoștințe din Germania. Nu era însă potrivit pentru ceea ce ne doream noi să facem și anume să imprimăm pungile de plastic, rememorează Cristi Rotta, care s-a alăturat oficial afacerii în 1993.

Ce se întâmpla când BCR își schimba numerele de telefon

S-au adaptat însă din mers, neștiind că imprimanta cea “nepotrivită” îi va aduce, câțiva ani mai târziu, în poziția de lideri de piață. Știau doar că trebuie să facă ceva cu o marfă pe care piața nu o înghițea prea bine. “Utilajul se preta mai mult pentru imprimarea etichetelor autoadezive, dar, în lipsa produselor vestice, nu aveau o cerere reală în comerț, pe piața locală. Astfel că, în perioada de început, am fost nevoiți să tipărim și alte obiecte, cum ar fi de pildă, banderolele pentru bancnotele de la bancă”, rememorează Cristi Rotta. “Un client care se leagă de începuturile firmei a fost BCR care, la un moment dat, și-a schimbat numerele de telefon, astfel că avea nevoie de noi etichete pentru bancnote, pe care să fie marcate noile numere”, mai spune antreprenorul, potrivit căruia primele produse care au ieșit pe porțile fabricii lor au fost, așadar, etichete pentru pietrele abrazive produse de Carbochim, banderole de bani pentru BCR, dar și etichete de corespondență pentru Bancorex, iar printre primii clienți s-au numărat Marmură Tulcea, Farmec sau Paneiro.

Cum visul de a avea “o afacere care să implice utilaje performante” cu ajutorul cărora să “corecteze imaginea României în Europa prin servicii oferite la nivelul celor din Vest” era mare, cei doi antreprenori au continuat să caute tehnologie, schimbându-și permanent planurile.

3-4 luni pentru un schimb valutar

Dificultățile erau însă nenumărate, lipsa de informații acută, iar relațiile cu lumea civilizată greu de stabilit.

“Marea majoritate a utilajelor și a materiei prime se achiziționau din străinătate, iar moneda străină se putea cumpăra doar la licitație, astfel că schimbul valutar dura cel puțin 3-4 luni de zile, lucru de neimaginat astăzi. Această perioadă de așteptare foarte mare încurca tot fluxul de producție, ceea ce ne-a făcut de multe ori să ne schimbăm planurile. Un alt impediment a fost, desigur, lipsa accesului la informație pentru a ști ce utilaje și ce tehnologii noi apăreau pe piață. Acum aproape 30 de ani aveai nevoie de viză pentru a putea ieși din România, iar furnizorii refuzau să vină în țară și să ne ofere informații pentru un utilaj anume de care aveam nevoie sau să ne învețe cum să îl folosim. Toate acestea făceau procesul de documentare pentru alegerea utilajului potrivit, mult mai dificil”, explică antreprenorul care a învățat din mers cum să-și conducă afacerea.

Iar pentru început, aceasta a însemnat că lucrau cel puțin două nopți pe săptămână, dacă nu chiar trei. “Tot timpul eram la serviciu, mergeam în delegații și în spațiul de producție. De asemenea, tot la început, dacă aveam o comandă de produs pentru un client, rămâneau alături de noi în fabrică toți colegii noștri, nu doar noi”, povestește Rotta despre primul an din istoria Rottaprint.

Inventatori de meserii. Și-au deschis propria școală

O altă provocare a celor de la Rottaprint a fost legată de resursa umană. Înainte de 1989 nu exista meseria de tipograf flexograf, prin urmare nicio școală care să ofere pregătirea necesară pentru oamenii care ar fi putut lucra în fabrica clujenilor.

“Pentru a rezolva acest impas, în 2008 am făcut demersurile necesare pentru ca meseria de tipograf flexograf să fie introdusă în codul ocupațiilor din România. Apoi, am realizat standardul ocupațional pentru această profesie și am pus bazele propriei școli de tipografi, unde colegii noștri cu experiență sunt traineri și profesori pentru următoarele generații. Astfel, am reușit să oferim cursanților noștri diplome certificate de către Ministerele Muncii și Educației. Faptul că avem o echipă mixtă în ceea ce privește vârsta, ne oferă siguranța transmiterii informațiilor tehnice către cei mai tineri colegi”, mai spune Rotta.

 În prezent, compania are peste 280 de angajați și o rată medie de stabilitate în firmă de peste 9 ani.

“Una dintre cele mai mari reușite se leagă de faptul că mare parte dintre colegii cu care ne-am început activitatea au rămas și astăzi alături de noi în companie. La Rottaprint, echipa este nucleul activității noastre”, conchide Rotta.

De la print în trei culori…

Pe lângă forța de muncă instruită  intern, al doilea ingredient de bază în povestea Rottaprint este tehnologia. Cu cât mai inovatoare, cu atât mai bine. “Am investit constant în cele mai noi tehnologii. Odată cu dezvoltarea activității noastre, tehnologiile și utilajele pe care le folosim au evoluat de la echipamente care tipăreau doar în trei culori, la un parc de utilaje de tipar și finisare complex, actualizat permanent și aliniat la ultimele standarde tehnologice. (…) De exemplu, etichetele autoadezive erau un produs de nișă la vremea respectivă în România. Nu existau etichete complicate din punct de vedere al design-ului sau al materialelor, cum sunt etichetele speciale, cu modalități de înnobilare pe care le putem vedea astăzi pe rafturile magazinelor. Un alt exemplu sunt capacele de aluminiu, care nu se foloseau în acea perioadă în România. Existau niște benzi de aluminiu netipărite cu care se sigilau paharele de iaurt. Noi am fost primii care le-am produs în România, în 1999, iar acum  acestea, alături de etichetele autoadezive imprimate, au o pondere de 65% din totalul comenzilor. Și la fel a fost și pentru manșoanele de înghețată și etichetele shrink sleeve (termocontractibile)”.

Ce urmează după un plan de investiții de 18 milioane de euro

De altfel, pentru perioada 2013 -2021, producătorul a dezvoltat un plan de investiții în tehnologie și software în valoare totală de aproximativ 18 milioane de euro, cu scopul de a îmbunătăți fluxul de lucru, calitatea produselor, dar și introducerea unor produse noi în linia de producție.

“Anul acesta, am continuat dezvoltarea liniilor de fabricație pentru noile categorii de produse intrate în portofoliul Rottaprint. Astfel, am avut în plan investiții în valoare de 4 milioane de euro, acestea fiind direcționate către dezvoltare software, siguranța angajaților, utilaje care să ne permită să reducem impactul producției asupra mediului, implementarea unui sistem performant de colectare selectivă, dezvoltarea liniilor de producție pentru etichetele inteligente, precum și finalizarea procesului de certificare pentru siguranță alimentară, conform schemei FSSC 22000”, mai explică antreprenorul.

Potrivit acestuia, alți 1,5 milioane de euro au fost investiți în 2019 în extinderea parcului de utilaje, echipamente pentru dezvoltarea unor linii de producție, precum cea a cartonașelor înfoliate sau a capacelor de aluminiu cu embosare pe margine (rim emboss) și în produse software.

Ieșind din criză investind

“La momentul înființării companiei nu ne gândeam pe o perspectivă atât de lungă de timp, ci mai degrabă cum să supraviețuim pe piață și să rezistăm tuturor provocărilor”, mai spune retrospectiv omul de afaceri care a reușit să treacă peste criza din 2008, cum altfel, doar investind! Și-a urmat și atunci formula câștigătoare, aceea de a investi continuu în inovație și tehnologie, ceea ce i-a permis să convingă prin soluții personalizate și eficiente.

“Mai multe firme au întâmpinat atunci probleme, au intrat în insolvență sau au dat faliment, ceea ce a adus dificultăți legate de cash flow. Soluția a venit tot investind în business. Am luat mai multe credite, am reușit să plătim datoriile și am investit în continuare chiar și în timpul crizei”, explică antreprenorul care “și-a pus din timp ouăle în mai multe cuiburi” și a reușit treptat să acopere o multitudine de tehnologii de tipărire: flexografie, offset, serigrafie și digital pentru diverse industrii precum cea alimentară și a băuturilor răcoritoare, cosmetice și îngrijire personală, detergenți și îngrijirea casei, sănătate și suplimente alimentare, vinuri și băuturi alcoolice.

În plus, criza îi găsea pe mai multe piețe externe. 

Cu etichetele la export

Din 2008, antreprenorii care răzbăteau cum puteau într-o eră de maximă instabilitate economică și legislativă și care găseau cu greu materie primă și tehnologie din import, au devenit exportatori. Era în 2009 când din Germania le-au venit primele comenzi, iar acum exportul reprezintă peste un sfert din totalul afacerilor companiei, din 2020, țările de destinație fiind Germania și Ungaria – acolo unde compania este prezentă și cu centre logistice, alături de Belgia, Franța, Israel, Republica Moldova, Olanda și Polonia.

“Activitatea de export a început în urmă cu aproape 13 ani, în 2008, în Germania, unde am și  înființat o firmă, iar în 2009 au venit și primele comenzi. Momentul extinderii pe piețele externe înainte de criză a fost unul prielnic, în contextul în care clienții germani deveneau din ce în ce mai atenți la costuri din dorința de a economisi, iar România era deseori asociată cu niște costuri și servicii mai ieftine. De asemenea, a contribuit foarte mult și intrarea României în Uniunea Europeană, ceea ce a prilejuit oportunitatea de export. Piața nemțească era la fel cum este și astăzi, clienții solicitând o calitate foarte bună a produselor, promptitudine și corectitudine”, explică omul de afaceri care vede oportunități în “orice criză”.

Nu se sperie, așadar, nici de cea generată de pandemie, pe care o traversăm.

De ce unii trec mai ușor prin criză

“Printr-o colaborare eficientă cu toți jucătorii din ecosistem și respectând toate măsurile de siguranță recomandate de autorități, cred că vom putea depăși această criză. În acest nou context, educarea consumatorilor pentru a alege produsele românești, locale, devine esențială”, apreciază Rotta care nu a încetat să își facă temele pentru o creștere viitoare.

Pentru compania lui, pandemia nu a dus la o scădere a vânzărilor, ci dimpotrivă. Pentru 2020 estimează o creștere de două cifre a veniturilor (față de cifra de afaceri din 2019 de aproximativ 23 de milioane de euro), avans pe care îl preconiza și înainte de pandemie. Au mai multe produse în portofoliu și investiții în derulare, care ar trebui să contracareze orice efecte ale pandemiei, până la finalul anului.

În plus, măsurile de protecție a personalului nu au creat mari probleme de organizare, din moment ce și pentru aceasta erau pregătiți. Din 2013, Rottaprint aînceput să implementeze un sistem de management denumit  Kaizen, prin care a creat structura și procesele de lucru pentru a ajunge la următorul nivel de dezvoltare. Provocările au fost generate însă de creșterea cheltuielilor cu măsurile și echipamentele de protecție: mai multe mașini sau microbuze pentru transportul angajaților, procedurile de dezinfecție care necesită mult timp.     

Totodată, a trebuit să umble la priorități. Au monitorizat atent necesitățile de primă urgență din piață și au livrat în primul rând etichete pentru produse din categoria dezinfectanților și anumite produse alimentare pentru care exista o creștere semnificativă a cererii. I-au ajutat însă investițiile anterioare în  optimizarea producției, în utilaje și echipamente, care sunt acum folosite la capacitate maximă.

Lozul câștigător = visul de la care au pornit

“Ne-am dorit încă de la început să fim un model de succes al business-ului românesc pe piața internațională, prin calitatea produselor pe care le livrăm, competitivitate și respect față de valorile proprii”, spune antreprenorul, amintindu-și de visul de la care a plecat.

Suntem în tulburatul an 2020, în plină pandemie și datele financiare ale companiei Rottaprint arată că în prima parte a anului a înregistrat o creștere a exporturilor de 18%, urmare a  intensificării producției în industria alimentară și în cea producătoare de soluții chimice.

Un trend generat mai mult de strategie, decât de vreun noroc. “Creșterea exporturilor este unul dintre obiectivele noastre strategice, și o bună parte din eforturile companiei se îndreaptă către această direcție. Odată cu procesul de rebranding al companiei, am intensificat acțiunile de promovare pe plan extern, am angajat forță de muncă exclusiv pentru segmentul de vânzări în țările pe care ne focusăm, mai ales Ungaria și Germania”, explică managerul Rottaprint. În prezent, 25% din portofoliul de clienți ai companiei este reprezentat de clienți din străinătate. De exemplu, în Ungaria, lucrează cu mari jucători din industrii precum lactate, preparate din carne, produse chimice și cosmetice, iar în Germania au în portofoliu producători importanți de preparate din carne.

Compania cu sediul în Apahida, județul Cluj, deține în prezent 2 centre logistice în România: Brașov, Ilfov și 2 centre logistice în Ungaria și Germania. În 2019, Rottaprint a livrat produse în 11 țări din Europa, Asia și Statele Unite ale Americii.

Învățăminte pentru 2021. Când formula câștigătoare rămâne aceeași în timp

În ceea ce privește planurile, familia Rotta va merge pe același drum bătătorit: continuă să investească în tehnologii, produse noi și în oameni.

“De-a lungul timpului, am învățat că este important să fim deschiși și să conștientizăm faptul că fiecare nevoie are o soluție. Tocmai din acest motiv ne plac și provocările profesionale, pentru că ele ne ajută să evoluăm, să identificăm soluția potrivită și să ne perfecționăm. Suntem întotdeauna la curent cu tot ceea ce se întâmplă în industrie, cu ultimele progrese tehnologice și cu modul de schimbare foarte rapid al campaniilor de promovare desfășurate de clienții noștri. Credem cu tărie că tehnologia deservește oamenii, de aceea investim continuu în noi tehnologii care să permită echipei noastre de profesioniști, identificarea celor mai bune soluții pentru clienți”.

 

Te-ar mai putea interesa și
Piața suplimentelor alimentare din România va ajunge la la peste 670 de milioane de euro, în 2024
Piața suplimentelor alimentare din România va ajunge la la peste 670 de milioane de euro, în 2024
Un român cheltuiește, în medie, 35,42 euro pe suplimente alimentare față de 89 de euro cât este consumul pe cap de locuitor în Europa, potrivit unui studiu Cegedim, publicat de Type Nature,......
Aeroportul Otopeni va avea sălile de aşteptare dotate cu banchete noi, de 1,85 milioane lei
Aeroportul Otopeni va avea sălile de aşteptare dotate cu banchete noi, de 1,85 milioane lei
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) vrea să achiziţioneze 450 de banchete pentru pasageri, cu 1,85 milioane ...
Chisăliţă, Asociaţia Energia Inteligentă: UE riscă majorarea importului de gaze mai scumpe, pentru a câştiga încrederea SUA
Chisăliţă, Asociaţia Energia Inteligentă: UE riscă majorarea importului de gaze mai scumpe, pentru a câştiga încrederea ...
Uniunea Europeană (UE) ar putea importa mai multe gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, pentru a reduce deficitul comercial ...
Transocean Barents, unitatea mobilă de foraj offshore semi-submersibilă contractată pentru Neptun Deep, a ajuns la Constanţa
Transocean Barents, unitatea mobilă de foraj offshore semi-submersibilă contractată pentru Neptun Deep, a ajuns la Constanţa
Transocean Barents, unitatea mobilă de foraj offshore semi-submersibilă contractată pentru Neptun Deep, a ajuns la Constanţa, ...