Iarna demografică – Populaţia rezidentă a României se va reduce, până în 2070, până la 13 mil. locuitori, conform unor estimări INS

Documentul prezintă cinci variante în ceea ce priveşte evoluţia populaţiei, cea mai plauzibilă fiind varianta medie, conform căreia România ar urma să aibă, în anul 2070, o populaţie rezidentă de 13,2 milioane locuitori.

Varianta constantă reprezintă o „variantă reper”, cu rol de a compara rezultatele obţinute prin menţinerea valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete din anul 2019 înregistrate în cadrul fiecărui judeţ. În varianta constantă, România ar urma să ajungă în anul 2070 la 10,8 milioane locuitori.

În varianta optimistă, pentru anul 2070, rezultatul proiectării la nivel naţional este de 15,3 milioane locuitori, iar în varianta pesimistă de 11,8 milioane locuitori. În varianta intermediară populaţia rezidentă este estimată la 13,8 milioane locuitori.

„În toate variantele de proiectare, populaţia rezidentă a ţării se va reduce cu valori cuprinse între 4,1 milioane persoane (varianta optimistă) şi 8,6 milioane persoane (varianta constantă)”, menţionează studiul.

La nivel naţional populaţia feminină ar continua să fie predominantă, iar în anul 2070 ponderea acesteia în populaţia rezidentă totală ar varia de la 52,3% (în varianta intermediară) la 53,5% (în varianta constantă), înregistrând o creştere faţă de anul 2019 (51,1%). În anul 2070, numai în judeţele Giurgiu şi Teleorman populaţia feminină va fi minoritară (în toate variantele de proiectare) şi în judeţul Botoşani (în toate variantele de proiectare, cu excepţia variantei optimiste în care ponderea pe sexe va fi aproape egală, cu numai 0,1% în favoarea femeilor).

În profil teritorial, în varianta medie, populaţia rezidentă a tuturor judeţelor se va diminua, în perioada 2019-2070, cu excepţia judeţului Ilfov care va înregistra o creştere a populaţiei rezidente, în anul 2070, cu aproximativ 207.600 persoane (cu 42,7%). Scăderea populaţiei rezidente la nivelul judeţelor, în varianta medie de proiectare, va oscila între -73,2% (Teleorman) şi -4,5% (Braşov).

Judeţele care ar înregistra o diminuare a populaţiei mai mică de 100.000 persoane ar fi Braşov, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Iaşi, Sălaj, Sibiu, Suceava şi Timiş.

În 2070, Municipiul Bucureşti ar urma să aibă în continuare cea mai numeroasă populaţie (1,59 milioane persoane), urmat de judeţul Iaşi (a cărui populaţie va scădea la 740.100 persoane). Tulcea ar înregistra o reducere a populaţiei cu aproximativ 108.700 persoane (56,2%) şi va rămâne în continuare judeţul cel mai puţin populat. Populaţia rezidentă a judeţelor Prahova şi Argeş va înregistra cea mai mare reducere până în anul 2070, de 351.300 persoane şi respectiv de 271.700 persoane.

Dintre cele opt regiuni de dezvoltare, în comparaţie cu anul 2019, populaţia rezidentă a regiunilor Sud-Vest Oltenia şi Sud-Muntenia ar urma să se reducă la puţin peste jumătate în anul 2070. La polul opus va fi regiunea Bucureşti-Ilfov care ar înregistra o scădere de numai 1,3%, datorată creşterii populaţiei judeţului Ilfov. Scăderea populaţiei din celelalte regiuni ar fi cuprinsă între 21,8% în regiunea Centru şi 43,8% în regiunea Sud-Est.

Pe sexe, în varianta medie de proiectare, populaţia masculină s-ar reduce până în anul 2070 cu 33,5% faţă de 2019, iar populaţia feminină ar înregistra o scădere cu 30 %. Judeţele Braşov, Cluj, Iaşi şi Sibiu vor înregistra cele mai mici diminuări ale populaţiei feminine (sub 10,0%), iar judeţele Braşov şi Iaşi vor înregistra singurele diminuări sub 10% a populaţiei masculine (de 7,2%, respectiv 9,5%). Cea mai mare diminuare, atât pentru populaţia feminină, cât şi pentru cea masculină, se va înregistra în judeţul Teleorman (75,3% pentru populaţia feminină şi 71,1% pentru populaţia masculină). În judeţul Ilfov, faţă de anul 2019, în anul 2070 populaţia masculină va înregistra o creştere de 38,4%, iar populaţia feminină o creştere de 46,9%.

În anul 2070, în judeţele Teleorman, Giurgiu şi Botoşani ponderea populaţiei feminine va fi sub 50% din totalul populaţiei rezidente. Municipiul Bucureşti şi judeţele Cluj, Constanţa, Dolj şi Gorj vor înregistra cele mai mari ponderi ale populaţiei rezidente feminine (de peste 53%).

În varianta intermediară de proiectare a populaţiei rezidente s-a estimat că reducerea populaţiei, în perioada 2019-2070, va fi de 5.610.900 persoane (cu -29%). Populaţia feminină se va reduce cu 2.702.00 persoane, iar populaţia masculină cu 2.908.000 persoane. La nivelul judeţelor, în varianta intermediară, doar judeţul Ilfov va înregistra creşteri ale populaţiei rezidente de 47,8%.

Judeţele Braşov, Cluj, Iaşi, Sibiu, Suceava, Timiş şi Municipiul Bucureşti vor avea o diminuare sub 10,0%.

Cele mai mari reduceri ale populaţiei rezidente, de peste 55%, ar fi în judeţele Olt (-58,1%), Gorj (-59%), Mehedinţi (-60,5%) şi Teleorman (-71,3%). Populaţia feminină în varianta intermediară va continua să fie predominantă în anul 2070, iar ponderea acesteia în populaţia rezidentă totală va fi de 52,3%, faţă de 51,1% în anul 2019.

„Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi a migrării populaţiei apte de muncă, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor şi a populaţiei adulte, în paralel cu creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice”, semnalează studiul.

Prin menţinerea scăzută atât a segmentului fertil al populaţiei, cât şi a ratei fertilităţii, sub nivelul de înlocuire a generaţiilor, populaţia tânără de 0-14 ani va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2019-2070, în varianta medie, de la 3.032.300 persoane la 1.951.000 persoane, iar ponderea populaţiei rezidente tinere, de 0-14 ani, în total populaţie va scădea de la 15,7% în anul 2019 la 14,8% în anul 2070.

Judeţele din regiunea Nord-Est (Neamţ, Suceava şi Vaslui) şi din Nord-Vest (Bistriţa-Năsăud, Sălaj) se vor menţine şi în anul 2070 în topul judeţelor „tinere” cu ponderile cele mai mari ale populaţiei rezidente tinere (de peste 18%). Judeţele Caraş-Severin, Cluj, Mehedinţi şi Gorj se vor remarca cu ponderile cele mai mici ale populaţiei rezidente tinere (de sub 12%).

În varianta intermediară populaţia rezidentă tânără, de 0-14 ani, ar înregistra o diminuare de 927.500 persoane (de la 3.032.300 persoane în anul 2019, la 2.104.800 persoane în 2070), iar ponderea ar urma să scadă de la 15,7% (2019) la 15,3% (2070). La nivelul judeţelor, ponderile populaţiei de 0-14 ani vor oscila între 23,6% (Vaslui) şi 11,6% (Gorj).

Populaţia rezidentă a României înregistrată la 1 iulie 2019 a fost de 19.370.400 locuitori. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe, au făcut ca populaţia rezidentă să se diminueze la 1 iulie 2019, faţă de populaţia rezidentă la 1 iulie 2015, cu 451.900 persoane.

În ceea ce priveşte structura populaţiei rezidente pe sexe, populaţia feminină a continuat să fie predominantă, ponderea ei în totalul populaţiei scăzând foarte uşor de la 51,2% (2015) la 51,1% (2019). La 1 iulie 2019 raportul de masculinitate a fost de 95,8 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin (faţă de 95,5 persoane de sex masculin în 2015). Comparativ cu anul 2015, în 2019 s-a remarcat o diminuare a populaţiei rezidente în mediul urban (cu 2%), cât şi în cel rural (cu -2,6%).

La 1 iulie 2019 populaţia tânără de 0-14 ani era în scădere cu 45.000 persoane în comparaţie cu 1 iulie 2015, iar populaţia vârstnică de 65 de ani şi peste a crescut cu 225.200 persoane în aceeaşi perioadă.

Studiul INS mai menţionează că populaţia Terrei a ajuns la aproape 7,7 miliarde locuitori în anul 2019. Conform raportului din anul 2019 „World Population Prospects: The 2019 Revision1” întocmit de Divizia pentru Populaţie din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU, populaţia estimată a lumii va fi, în anul 2050, de aproape 9,7 miliarde persoane, iar în anul 2100 populaţia prognozată va ajunge la 10,9 miliarde locuitori. Populaţia lumii va creşte, anual, în medie, cu aproximativ 38,5 milioane locuitori.

Jumătate din creşterea populaţiei până în anul 2050 va proveni din nouă ţări: India, Nigeria, Pakistan, Republica Democratică Congo, Etiopia, Tanzania, Indonezia, Egipt şi SUA. Până în 2050, şase ţări africane vor face parte din topul primelor 20 de ţări cu cei mai mulţi locuitori.