Românii cumpără asigurări cu plăcere și în mediul online, dar numai dacă sunt obligați. Este o posibilă concluzie a unui studiu comandat de UNSICAR și realizat de Unlock Reasearch. Cercetarea, lansată sub titlul „Digitalizarea clienților de asigurări din România”, a fost realizată pe 600 de persoane din mediul urban și rural care au cel puțin un produs de asigurare.
O bună parte dintre cei chestionați spun că ar avea încredere să cumpere o asigurare online, însă se referă în principal la polițele obligatorii prin lege, mai ales RCA, a cărui absență presupune și amenzi severe. Românii spun că ar cumpăra online și asigurare obligatorie de locuință (PAD), de asemenea obligatorie prin lege, dar și asigurarea facultativă de locuință (obligatorie pentru cei care au locuințe pe credit, adică majoritatea celor care și-au cumpărat o locuință după 2004). Mai intră în atenție și asigurarea CASCO, la rândul ei obligatorie pentru cei care au mașini în leasing sau pe credit. Despre asigurări pentru bunuri, asigurări de accidente, asigurări de sănătate sau asigurări de viață cu componentă investițională, majoritatea cred că nici nu pot fi emise online, aceasta în măsura în care cunosc de existența lor.
Totuși, vestea bună este că persoanele chestionate par să fi identificat avantajele canalului de vânzare online. Printre principalele avantaje identificate sunt rapiditatea procesului (42%), simplitatea (29%) și protectia față de COVID (19%). Pe de altă parte, românii s-au arătat reticenți în a cumpăra o poliță de asigurare în mediul digital, motivele de bază fiind lipsa expertizei unui consultant (28%) și neîncrederea în spațiul online.
Firmele de asigurare stau prost la capitolul încredere. Brokerii le-au luat fața, după ce au luat și piața
Marile falimente din trecut, îndepărtarea treptată de piața de retail a multora dintre asigurătorii mari, de tip multinațională, precum și comportamentul de plată din ce în ce mai precar al marilor jucători din RCA(cu zeci de mii de reclamații la ASF și zeci de mii de procese pe rol) nu aveau cum să nu lase urme asupra încrederii clienților în firmele de asigurare. Aceasta mai ales în condițiile în care asigurătorii au cedat practic vânzările spre brokeri, în ultimii ani, pierzând astfel contactul cu clientul.
Peste 68% din totalul Primelor Brute Subscrise vin prin brokeri, acest procent fiind obținut prin raportare la întreaga piață, adică și la asigurările de viață, unde intermediarii sunt aproape absenți. Practic, pe liniile majore de asigurare, cele unde interacțiunea cu clientul este semnificativă (RCA, CASCO, locuinta), asigurătorii nu mai au nici 20% din piață, iar exclusiv pe RCA (de unde vin 6-7 milioane din cele sub 15 milioane de contracte de asigurare valide) brokerii dețin în jur de 85%, potrivit unor estimări.
În aceste condiții, nu sunt deloc surprinzătoare rezultatele studiului UNSICAR în ceea ce privește încrederea. La o întrebare închisă, cu variante de răspuns, cei 600 de clienți chestionați au spus că au în primul rând încredere în Banca Națională a României, apoi în brokeri și abia apoi în companiile de asigurări, în bănci și în Guvern.
” Într-un context în care nivelul de încredere al românilor a scăzut pe toate palierele în 2020 ne bucură să vedem că brokerii de asigurări au reușit să aibă o cotă mare și mai ales să fie apreciați de consumatori ca fiind principalul factor determinant în încheierea unei polițe de asigurare”, a comentat Dorel Duță, președintele UNSICAR, la gala anuală a asociației.
Studiul mai relevă că românii au în continuare nevoie de consultanță. Nevoile romanilor in procesul de achizitie a asigurarilor s-au dovedit a fi diverse, potrivit studiului citat. Printre ele se numara atat oferirea celui mai bun raport intre costul primei si valoarea asigurata (84%), siguranta unui asigurator de incredere (80%) cat si interactiunea cu un consultant care sa explice detaliile politei de asigurare (78%). Criteriul esential il reprezinta existenta unui specialist cu care clientul de asigurari sa poata vorbi pentru clarificarea oricarui detaliu, direct sau prin intermediul instrumentelor digitale.