Dăianu: Revenirea la nivelul PIB pre-pandemie se va produce la începutul lui 2022

„Este cvasi-sigur că va exista creştere economică în anul ce vine. Dar revenirea la nivelul PIB pre-pandemie se va produce la începutul lui 2022, cum se va întâmpla cam peste tot în Europa, în Uniune. Vor fi însă diferenţe mari între sectoarele economice; cel puţin în prima parte a lui 2021, HORECA va suferi încă mult. Industria va tura probabil tot mai bine şi este de aşteptat ca şi agricultura să aibă rezultate mai bune decât în 2020. Şi construcţiile vor merge probabil mai bine. De aceea şi analiza pieţei muncii trebuie să fie nuanţată; cifrele agregate pot ascunde şomaj ‘întârziat’ şi diferenţe sectoriale mari. Economia noastră are de câştigat cu cât mai bine îşi revin economiile mari din UE, unde Germania are rolul central. Contează mult pentru noi revenirea economiilor în care lucrează numeroşi concetăţeni sau cu care avem schimburi comerciale considerabile”, a menţionat Daniel Dăianu, la videoconferinţa regională ZF BRD Buget 2021.

Preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat că, în ceea ce priveşte agricultura, „agribusiness trebuie să fie o axă strategică pentru dezvoltarea economică a României având în minte şi efectele schimbărilor de climă”, în condiţiile în care „avem condiţii naturale favorabile, sunt bani europeni mulţi care privesc amenajarea teritoriului, construcţia de sisteme de irigaţii.”

„Statul trebuie sa fie activ în acest domeniu, să ajute dezvoltarea de reţele de colectare şi depozitare. România trebuie să ajungă cel puţin egală Poloniei şi Ungariei în industria şi exportul de produse agroalimentare. Trebuie pedepsită sever tăierea nesăbuită/criminală a pădurilor. Construcţia de infrastructură trebuie să fie o constantă de forţă în anii ce vin, deci şi în 2021, nu numai fiindcă Moldova are nevoie de drumuri şi căi ferate moderne, de poduri, ci şi pentru că ţara trebuie să fie mai bine închegată în interior. Digitalizarea economiei necesită suport uman, atât privind resursele de vârf (specialişti IT), cât şi educarea cetăţenilor – ce parţial se face în mod natural. Centrele universitare mari care excelează în materie cenuşie ce lucrează în IT pot ajuta transformarea structurală a economiei”, a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.

Totodată, Daniel Dăianu a subliniat că „inflaţia va fi ţinută în frâu; datele de acum şi prognoze al BNR arată o evoluţie nu în deteriorare pentru puterea de cumpărare a cetăţenilor”.

„Deficitul bugetar cash în acest an este evaluat de Consiliului Fiscal la 9,8%; vom vedea cum se va sfârşi anul. În anul ce vine, dacă se continuă parte din măsurile one-off de sprijinire a economiei (sunt anunţate măsuri în acest sens), va fi greu să fie dus deficitul la 7% din PIB. Mult depinde de o colectare mai bună a veniturilor fiscale”, a mai spus Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a subliniat că trebuie să distingem între „cheltuieli rigide şi cele nepermanente (one-off), dincolo de venituri bugetare. Corecţia macro are în vedere cu precădere cheltuieli rigide, care au ajuns în 2020 să consume peste 90% din veniturile fiscale (ce includ contribuţiile)”.

„Sunt chestiuni ce merg dincolo de anul ce vine şi care exprimă provocări pentru politica economică şi socială. Ai spune că nu numai în România, dar la noi sunt accente deosebite întrucât avem decalaje de dezvoltare surprinzătoare pentru un stat membru al UE – chiar dacă ultimele două decenii au dus venitul/locuitor la peste 2/3 din media UE la paritatea puterii de cumpărare (cifrele agregate sunt însă în multe privinţe înşelătoare apropos de decalaje interne). Sănătatea publică devine o prioritate absolută, o problemă de siguranţă naţională – fiindcă virusuri ne vor mai vizita, ca şi alte evenimente extreme; sănătatea publică nu poate fi asigurată cu un sistem privat numai, mai ales într-o ţară cu mulţi cetăţeni cu venituri modeste. Trebuie să fie mărită finanţarea sănătăţii publice de la bugetul public. Ca şi finanţarea educaţiei publice. De aceea, este nevoie de un buget public robust, cu venituri superioare”, a atras atenţia economistul.

Potrivit acestuia, schimbarea de climă ca ameninţare existenţială, dar alte pericole majore cer bugete publice robuste, sisteme economice versatile.

„Dacă acum suntem într-o perioadă de mare vitregie (criza sanitară şi criza economică), în anii ce vin vom trece printr-o mare tranziţie indusă de nevoia de combatere a încălzirii globale, de ‘înverzire’, transformare structurală a economiilor, care va stresa bugete publice şi private. Reiterez importanţa absorbţiei de fonduri europene în acest scop! Ar fi bine ca primarii din marile oraşe din Moldova (mă refer la Bacău, Iaşi, Suceava etc.) să se consulte mai des, să creeze o alianţă (cum s-a încercat şi în vestul României) care să promoveze proiecte de importanţă pentru zonele pe care le gospodăresc, inclusiv PPP (parteneriat public privat – n. r.), proiecte ce au efecte de antrenare puternice. Mă gândesc la resurse europene, ale bugetului public în general”, a adăugat Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a apreciat că este nevoie de o bancă de dezvoltare (promoţională), cum există în multe ţări europene, inclusiv în Germania, Austria, Polonia.

„O asemenea bancă poate ajuta absorbţia de fonduri europene şi poate ajuta statul în politici industriale, în dezvoltarea agribusiness-ului. Şi un Fond de Investiţii, după modelul polonez, este de urmărit ca obiectiv, în slujba politicii de dezvoltare economică. Spaţiu de manevră mai mare au economiile emergente cu deficite mici, mai robuste, care beneficiază de backstopuri (aranjamente cu bănci centrale mari) sau care fac parte din UE. De aceea, noi trebuie să folosim la maximum resursele europene, care sunt o oportunitate excepţională”, a adăugat Daniel Dăianu.

Acesta a subliniat că România a pornit lupta contra Covid-19 cu un deficit peste 4% din PIB, cel mai mare din UE, şi un deficit extern singular (cel mai mare) în regiune – între economiile emergente din UE.

„Deficitul bugetar în 2020, probabil peste 9% din PIB, este în linie cu deficite în economii emergente din regiune, dar pornind de la handicapul menţionat, care a redus considerabil spaţiul de manevră. Declinul PIB în 2020 va fi, probabil, spre 5%, având în vedere valul doi al pandemiei. În 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă (vor fi reduse cheltuieli nepermanente, provocate de pandemie şi criza economică). În lipsa corecţiei macroeconomice, România ar ieşi din tabloul general şi am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB şi finanţarea ar fi tot mai problematică – spectrul non liniarităţilor”, a avertizat el.

În opinia acestuia, pentru finanţarea deficitelor este nevoie de un program credibil de corecţie pe trei-patru ani pentru a linişti pieţele, finanţatorii, cu suport din partea fondurilor europene, astfel ca în 2024 să fie adus deficitul bugetar sub 3% din PIB. Potrivit acestuia, corecţia macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurarea de cheltuieli, cât şi venituri fiscale/bugetare în creştere.

„Regimul fiscal trebuie sa fie transparent şi echitabil; toţi cetăţenii şi firmele să plătească – să se elimine portiţele care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca şi optimizări fiscale incorecte, rente necuvenite”, a susţinut Dăianu.

Acesta a subliniat că România are nevoie de un buget public robust.

„Este vitală asigurarea de bunuri publice esenţiale pentru economie: sănătate publică, educaţie publică, combaterea schimbării de climă ca ameninţare existenţială, infrastructura de bază (drumuri, cale ferată, amenajarea teritoriului). Starea sistemului de sănătate publică cere nu numai reforme profunde, ci şi resurse suplimentare; şi în educaţie este valabilă observaţia”, consideră preşedintele Consiliului Fiscal.

Potrivit lui Daniel Dăianu, cu alte venituri proprii, pe lângă cele fiscale, resursele proprii ale bugetului public ar putea ajunge la peste 32-33% din PIB în câţiva ani.

„Cu bani europeni, resursele bugetului public ar putea ajunge la 35-36% din PIB. În Europa (UE) şi SUA este la ordinea zilei creşterea veniturilor fiscale/bugetare prin combaterea evaziunii fiscale şi a optimizărilor fiscale (tax avoidance). România trebuie să valorifice această nouă viziune şi atitudine ale partenerilor din UE, în SUA. Cercurile de afaceri să facă lobby nu numai pentru un mediu fiscal predictibil, dar şi pentru un buget public robust, care să finanţeze bunuri publice de bază. Să facă lobby pentru un regim fiscal transparent şi echitabil, să aibă atitudine faţă de cei care nu plătesc. Adică să fie buni cetăţeni corporatişti”, a arătat el.