Din 2015, urmare a legislației europene la care România a aderat odată ce a devenit stat membru, pe teritoriul țării nu s-au mai cultivat plante modificate genetic, deși până în 2007 fermierii au cultivat atât soia cât și porumb modificate genetic. Cerințe riguroase de trasabilitate, dificultățile de comercializare și regulile de coexistență cu alte culturi au descurajat fermierii să mai planteze singurul produs MGO (modificat genetic) aprobat de UE pentru cultivare – porumbul Bt (MON 810).
Cu toate acestea, crescătorii își hrănesc animalele cu mâncare pe bază de soia modificată genetic din import. Aceasta trebuie etichetată corespunzător, cu mențiuni privitoare la OMG, dar carnea, laptele sau ouăle provenite de la animale hrănite cu hrană MG sau tratate cu produse farmaceutice MG (modificate genetic) nu necesită etichetare specifică, după cum specifică legislația. Așadar, producătorii din industria lactatelor sau de alimente pe bază de soia care menționează „fără OMG pe etichete” o fac voluntar.
„Deși România este un important producător și exportator de cereale și semințe oleaginoase din UE, continuă să se bazeze pe ingrediente proteice vegetale importate pentru hrana animalelor. Aproape 90% din produsele din soia importate în România provin din țări care au comercializat produse biotehnologice (OMG). Din cauza condițiilor de secetă pe tot parcursul sezonului de creștere 2020 din România, importurile de produse din soia vor crește probabil în anul următor”, se arată într-un raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA.
Potrivit sursei citate, în primele șapte luni ale acestui an, România a adus de peste granițe peste 271.400 de tone de hrană pe bază de soia, cu 17,3% mai puțin decât anul trecut în aceeași perioadă, din care mare parte a provenit din Brazilia (166.600 de tone) și din Argentina (51.600 de tone), țări care produc OMG.
În 2019, s-au importat în total peste 583.000 de tone de hrană pe bază de soia, din care mare pare a provenit din Brazilia, SUA și Argentina.
Se mai fac teste doar pe pruni
România permite testarea pe teren pentru culturile OMG, în condițiile în care acestea sunt anunțate și aprobate. Cu toate acestea, din 2014, companiile de biotehnologie și-au întrerupt activitățile de cercetare de teren în România din cauza perspectivelor pesimiste pentru cultivarea la nivel regional. Acum, există o autorizație pentru pruni rezistenți la un virus reînnoită în 2019 pentru încă zece ani.
Conform unor rapoarte mai vechi, în 2015, în ţara noastră a început testarea în câmp pe prunii modificaţi genetic rezistenţi la viruşi, pentru care Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa a obţinut aprobarea Comisiei Europene încă din 2011. Staţiunea are autorizare pentru a face aceste teste până în 2019, iar suprafaţa cultivată cu acest tip de pruni este de 1.200 de metri pătraţi.