Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a scos la licitație un contract pentru “achiziționarea serviciilor de expertiză pentru fundamentarea și elaborarea Planului de amenajare a spațiului maritim”, conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.
Guvernul este dispus să plătească circa 1,2 milioane de lei pentru această achiziție.
Pe larg, “obiectul contractului îl constituie incheierea unui contract, în vederea achiziționării de servicii de expertiză pentru fundamentarea și elaborarea Planului de amenajare a spațiului maritim, în conformitate cu prevederile Directivei 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim și a Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim, în cadrul proiectului ”Cross-border Maritime Spatial Planning for Black Sea – Bulgaria and Romania” – MARSPLAN-BS II”.
Cităm din caietul de sarcini aferent acestei licitații:
“Planul de amenajare a spațiului maritim are caracter director și de reglementare, integrând, fără a se limita la acestea, următoarele activități, utilizări și domenii:
a) zonele de acvacultură;
b) zonele de pescuit;
c) instalațiile și infrastructurile pentru explorarea și exploatarea țițeiului, a gazelor și a altor surse de energie, a resurselor minerale, precum și pentru producția de energie din surse regenerabile;
d) rutele de transport maritim și fluxurile de trafic;
e) zonele de exerciții și antrenamente militare;
f) ariile naturale protejate din rețeaua națională;
g) zonele de extracție a materiilor prime;
h) cercetarea științifică, inclusiv instalațiile și infrastructurile de cercetare științifică și monitorizare a mediului marin;
i) traseele cablurilor și ale conductelor submarine, precum și zonele de siguranță și protecție ale acestora;
j) activitățile turistice;
k) patrimoniul cultural subacvatic;
l) măsurile de protecție costieră împotriva eroziunii;
m) planurile de intervenție în caz de poluări accidentale sau în cazul producerii unui hazard natural marin cu risc pentru zona costieră;
n) zonele în care există infrastructuri portuare și hidrotehnice;
o) zonele vulnerabile la hazardurile naturale;
p) zonele de deversare a apelor reziduale (epurate, parțial epurate, etc)”.
După cum se poate observa, Planul de amenajare a spațiului maritim se referă și la posibilitățile de amplasare a turbinelor eoliene în Marea Neagră, una dintre ultimele idei în materie de politică energetică avansate de autoritățile de la București. Putem înțelege că, după ce Guvernul va primi acest studiu, se va ști cu exactitate unde pot fi amplasate fără a influența celelalte activități economice sau mediul.
Iar obligația, pentru fiecare stat membru al UE cu ieșire la mare, de a avea un astfel de plan de amenajare a spațiului maritim, apare chiar în directiva europeană referitoare la promovarea energiei regenerabile offshore. Toate statele membre trebuie să aibe acest plan până la data de 31 ianuarie, iar unul dintre scopuri este e se extinde utilizarea energiei offshore la nivel european.
Momentan, nicio companie și nici statul român nu au efectuat măsurători foarte clare și tot e ce avem sunt niste estimări. Potențialul tehnic de vânt offshore din platoul continental românesc al Mării Negre este de 76.000 MW, potrivit unui studiu recent al CEPS, un think-thank din Bruxelles specializat în afaceri europene, care citează un raport al Băncii Mondiale pe această temă. Din cei 76.000 MW, 22.000 MW ar putea fi, din puncte de vedere al potențialul tehnic, instalați în turbine eoliene fixate pe fundul mării, iar 54.000 MW în instalații plutitoare, potrivit cercetării.
„Deși nu există acum proiecte în curs de dezvoltare, regiunea arată un potențial incipient semnificativ pentru vânt. Unul dintre primele proiecte este cel anunțat de compania Hidroelectrica din România, care își propune să investească 600 MW de energie eoliană până în 2026, din care 300 MW sunt în zona offshore. Potențialul tehnic eolian offshore în instalații al României este egal cu întreaga capacitate de generare (22 GW). Așadar, teoretic, energia regenerabilă din larg ar putea fi un înlocuitor pentru proiectele de gaze offshore, în prezent blocate în această țară”, mai arată cei de la CEPS.