„Ca urmare a prelucrării datelor colectate de la furnizorii de reţele publice fixe de comunicaţii electronice cu privire la localităţile din România în care există posibilitatea ca utilizatorii finali să nu aibă acces la o reţea publică fixă de comunicaţii electronice de bandă largă ultrarapidă (viteză de descărcare – ‘download’ mai mare sau egal cu 100 Mbps), ANCOM a centralizat situaţia acestora într-o listă. Având în vedere posibilul decalaj între situaţia reală curentă şi situaţia care reiese din raportările furnizorilor de reţele publice fixe de comunicaţii electronice şi raportări cu date anterioare de referinţă, Autoritatea supune consultării publice această listă în vederea verificării corectitudinii ei”, arată ANCOM, într-un comunicat de presă.
Prin derularea acestei consultări, ANCOM urmăreşte în principal verificarea corectitudinii listei de localităţi în care utilizatorii finali, persoane fizice, nu au acces la o reţea publică fixă de comunicaţii electronice de bandă largă ultrarapidă.
„Pe lângă obiectivele legate de strategia naţională şi fondurile europene, acesta este şi un demers de informare şi creştere a transparenţei. Cunoaşterea de către ansamblul industriei telecom şi de către publicul larg a localităţilor fără acces la o reţea fixă de bandă largă ultrarapidă constituie premisa pentru încurajarea unor investiţii private în dezvoltarea în următorii 3 ani a unor reţele moderne de bandă largă, ultrarapide, în localităţile în care nu există încă nivelul acesta de calitate, astfel încât să reducem decalajele şi să maximizăm posibilitatea ca toţi cetăţenii să deţină acces la servicii de internet ultrarapid, aşa cum cer şi obiectivele europene”, a declarat Eduard Lovin, vicepreşedinte ANCOM.
Potrivit ANCOM, în România există 6.967 de localități cu acces la rețele fixe de bandă largă ultrarapidă și alte 6.769 de localități neacoperite sau acoperite cu rețele care permit viteze de descărcare – „download” mai mici, astfel:
2.056 de localități în care utilizatorii finali persoane fizice au acces doar la rețele fixe de bandă largă rapidă (viteză de descărcare – „download” cuprinsă între 30 Mbps și 100 Mbps), eventual rețele fixe de bandă largă de bază (viteză de descărcare – „download” cuprinsă între 2 Mbps și 30 Mbps);
2.371 de localități în care utilizatorii finali persoane fizice au acces doar la rețele fixe de bandă largă de bază (viteză de descărcare – „download” cuprinsă între 2 Mbps și 30 Mbps);
2.342 de localități în care utilizatorii finali persoane fizice nu au acces la nicio rețea publică fixă de comunicații electronice de bandă largă.
Persoanele interesate care deţin informaţii pertinente şi constată inadvertenţe între datele prezentate în liste şi situaţia existentă în realitate sau persoanele care au în plan să investească în următorii ani din fonduri private în localităţile în care nu există reţea publică fixă de bandă largă ultrarapidă sunt invitate să-şi exprime intenţia, să completeze cu informaţii relevante câmpurile din cadrul listelor de localităţi corespunzătoare, respectând indicaţiile cuprinse în procedura de răspuns. Informaţiile şi propunerile pot fi transmise până la data de 22.03.2021, prin e-mail pe adresa [email protected].
Asigurarea pentru toţi utilizatorii finali a posibilităţii de acces la cel puţin o reţea de bandă largă ultrarapidă reprezintă unul dintre obiectivele europene de îndeplinit până în anul 2025, potrivit Comunicării Comisiei Europene din 14 septembrie 2016 intitulate „Conectivitate pentru o piaţă unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiţilor” (COM/2016/0587).
ANCOM este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate, încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructura şi a inovaţiei.