Cum se poate profita de datoriile Guvernului, cu bani puţini

Sunt deja proverbiale cazurile în care depozitele bancare aduc pierderi, din cauza mai ales a dobânzilor tot mai mici, ca și a nenumăratelor comisioane.

Pe de altă parte, fondurile de investiții în obligațiuni oferă mai mult decât randamente superioare dobânzilor la depozitele bancare. Ele fac posibil accesul la o piață pe care, altfel, intră doar marii investitori instituționali, băncile. Şi  eventual bogații care își permit să plătească pentru serviciile unui  „bancher personal“ din departamentele de private banking.

Fondurile mutuale de obligaţiuni cu plasamente în titluri de stat îşi pot permite să intre la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi să facă tranzacţii cu obligaţiuni, inclusiv de stat. Nu contează că, de pildă, valoarea medie a unei tranzacţii în acest an este, până acum, de peste 4 milioane de lei.  

Lună de lună, numărul celor care îşi plasează economiile în fondurile de investiții în obligațiuni creşte cu sutele,datorită randamentului atractiv al acestui tip de plasament, obţinut în condiţii de risc minim.

Date şi argumente

Pe piaţă există şapte fonduri mutuale de obligaţiuni în lei şi alte câteva, monetare sau diversificate, care au de asemenea expunere pe obligaţiuni şi pe alte instrumente, denumite „cu venit fix“, pentru că promit venituri similare cu dobânzile.

În cele 7 fonduri de obligaţiuni peste 47.000 de români au o avere de peste 1,6 miliarde de lei. La aceasta cea mai mare contribuţie o au cei peste 39.000 de investitori ai BCR Obligaţiuni cu active nete (valoarea portofoliului netă de comisioane şi cheltuieli, n.r.) de 1,33 miliarde de lei. BCR Obligaţiuni este administrat de Erste Asset Management România.

„În mod evident, plasamentele în instrumente cu venit fix realizate de fondurile de obligaţiuni generează un plus de randament“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Dan Popovici, directorul de investiţii al societăţii de administrare OTP Asset Management România (OTP AM).

Fondul OTP Obligaţiuni are al doilea cel mai mare randament din categoria sa, 1,57% pe primele două luni din 2012, după BCR Obligaţiuni (1,59%) şi mai mare decât cel al multora din alte categorii de la care, fiind mai riscante ar fi de aşteptat randamente mai mari.

Dacă recalculăm randamentele fondurilor de obligaţiuni în termeni anuali, vom ajunge la câştiguri brute de circa 10%, de departe mai mari decât dobânzile brute la depozitele în care banii se ţin blocaţi timp de un an. Fondurile mutuale au marele avantaj al lichidităţii, randamentul anual fiind plătit şi doar pentru câteva zile de deţinere, proporţional cu durata, desigur.

Mai mult, comisionul de administrare nu este ascuns ca să apară doar la retragere, ca în cazul multor depozite, ci este inclus în preţ. Randamentul afişat este cel net de chletuieli, dar înainte de impozitare. Ceea ce este încă un avantaj faţă de băncile care iau comisioane de administrare pentru depozitele bancare pentru care nu fac mai nimic. Impozitul de 16% oricum este acelaşi şi la depozite şi la fonduri.

Anul trecut, cinci din cele 7 fonduri de obligaţiuni au avut randamente brute (înainte de impozitare) de peste 7%, superioare nu numai depozitelor bancare, dar şi fondurilor monetare care investesc în acestea.

Toţi profesioniştii domeniului se aşteaptă ca fondurile de obligaţiuni să aibă rezultate bune şi în viitor. Toţi aduc ca argument scăderea dobânzilor la depozitele bancare.

„Ne aşteptăm ca dobânda de referinţă  a BNR să ajungă la 5% la sfârşitul celui de-al doilea trimestru, iar asta va continua să influenţeze nivelul dobânzilor practicate de băncile comerciale, care sunt principalul competitor al  fondurilor de obligaţiuni, în momentul de faţă“, ne spune Radu Hanga, directorul general al BT Asset Management (BT AM), care administrează al doilea cel mai mare fond de acest tip (în lei) BT Obligaţiuni, cu active nete de peste 210 milioane de lei.

Tendinţa de reducere a dobânzilor la depozitele bancare oferite populaţiei „menţine în continuare atractivitatea investiţiei într-un fond de obligaţiuni. În cele din urmă, nu valorile absolute sunt importante, ci cele relative, respectiv, ca randamentul fondurilor de obligaţiuni să se situeze pe termen mediu şi lung peste randamentele oferite de plasamentele în depozite Dan Popovici de la OTP AM.

Cu ochii pe Guvern

„Fondurile de obligaţiuni vor continua să fie atractive, chiar dacă randamentele aduse de titlurile de stat se reduc. O scurtă privire la randamentele oferite de titlurile de stat arată o diferenţă semnificativă între un titlu de stat la 6 luni  (emis recent la un randament mediu de 5,06%) şi titlurile de stat la zece ani de exemplu (pe care Ministerul de Finante le-a emis la începutul lunii cu un randament mediu de 6.75%)“, remarcă Mihai Purcărea, director de investiţiila Erste Asset Management România (EAM).

Diferenţa semnificativă de randament în funcţie de maturitatea plasamentului nu uşurează viaţa unui investitor „singuratic“. Pentru o persoană fizică este dificil să efectueze plasamente cu o maturitate atât de îndepărtată.

Aici intervine unul din avantajele fondurilor de investiţii – acela de a de a putea efectua plasamente diversificate, cu maturităţi diferite, păstrând totodată şi lichiditatea portofoliului. „Astfel, investitorii beneficiază atât de randamentele oferite de instrumente cu o maturitate extinsă, păstrând în acelaşi timp posibilitatea ieşirii din fond în orice moment, fără nici un fel de penalizări sau comisioane de rascumpărare anticipată“, spune Mihai Purcărea.

„Cred că, în continuare, pe fondul unor dobânzi în scădere pe piaţa bancară, fondurile de obligaţiuni îţi păstrează atractivitatea,  deoarece au masa critică care le permite să exploateze mai bine mişcările pe piaţa monetară, de-a lungul curbei randamentelor“, spune Răzvan Rusu, directorul de investiţii al Certinvest, cea mai mare societate independentă de administrare a investiţiilor.

Secretele atracţiei

În general, „fondurile de obligaţiuni profită de pe urma reducerii randamentului la deţinerile pe care le au în portofoliu (atunci când preţul unei obligaţiuni creşte se înregistrează profit)“, explică Radu Hanga, directorul general de la BT AM.

Reducerea curbei de randament a (titlurilor) României, din ultima perioadă, „a adus câştiguri pentru fondurile cu astfel de produse în portofoliu. În acest context, avand în vedere caracterul de uşor lagging (decalare, întârziere, n.r.), datorat perioadei mai lungi de invesţii şi a depozitelor realizate anul trecut, credem că fondurile vor continua să fie atractive, pe fondul reducerii dobânzii de politică monetara de către Banca Naţională a României“, conchide  Radu Hanga.

„În ultimele câteva luni am văzut o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte titlurile de stat româneşti“, spune Dan Popocici de la OTP AM, referinduse „atât la titlurile emise în lei pe piaţa internă, cât şi la cele emise în euro, pe pieţele externe de capital“.

Evoluţia pozitivă se traduce într-o „apreciere puternică a preţurilor, care a dus la o micşorare a randamentelor oferite de către titluri. Reducerea randamentelor are ca şi cauză, pe de o parte, ştirile venite despre inflatie şi acţiunile BNR de reducere a dobânzii de politică monetară, iar, pe de altă parte evoluţia buna a percepţiei despre riscul de neplată“, adaugă Dan Popovici.

Expresia acestei percepţii stă în cotaţiile instrumentelor financiare de asigurare împotriva acestui risc, aşa numitele CDS-uri (credit default swaps), care au scăzut,  pe fondul creşterii apetitului faţă de active ceva mai riscante al investitorilor internaţionali“.

Folosit ca la carte, un fond de obligaţiuni are nevoie de o durată investitionala de câţiva ani, în jur de trei, „în funcţie de cât de îndepărtate sunt maturităţile obligaţiunilor în care fondul investeşte“, spune Mihail Ion, preşedintele Raiffeisen Asset Management (RAM) care domină împreună cu EAM, piaţa.

RAM nu are un fond de investitţii în lei explicit dedicat obligaţiunilor. „Considerăm că, în condiţiile actuale de impozitare a câştigurilor de capital, pentru un investitor care poate să asume un orizont investiţional de câţiva ani, investiţia directă în titlurile de stat se poate dovedi mai atractivă decat într-un fond de obligaţiuni. Titlurile de stat nu sunt impozitate, în vreme ce câştigul din fonduri este supus unui impozit de 16%“, explică Mihail Ion opţiunea RAM.

Fondurile cu plasamente în instrumente purtătoare de dobândă oferite de RAM „se adresează mai degrabă duratei de deţinere de aproximativ 1 an, mai scurtă decât în cazul fondurilor de obligaţiuni clasice.  Pe un astfel de orizont de timp, prin managementul activ al instrumentelor în care investim, sunt create premisele unei performanţe atractive comparativ cu titlurile de stat, chiar şi în condiţiile unei compeţii inegale din punctul de vedere al regimului fiscal“, conchide şeful Raiffeisen Asset Management (RAM).

Portofolii

Administratorii de investiţii şi fondurile mutuale au la dispoziţie mai multe strategii  de câştig, aşa cum se deduce şi din explicaţiile liderului RAM. În general, se foloseşte o combinaţie de obligaţiuni pe termen lung, care asigură cţştiguri mai mari, cu depozitele bancare şi insrtumente pe termen scurt, care conferă lichiditate. Fondurile mutuale trebuie să fie permanent gata să onoreze cererile de retrageri.

Raiffeisen are deţineri consistente de obligaţiuni inclusiv în portofoliul celui mai mare fond mutual de pe piaţă, Raiffeisen RON Plus, care este un fond clasificat ca monetar. Fondul are active nete de peste 1.582 de milioane de lei. Aproape un sfert din portofoliu este concentrat în titluri de stat şi peste 30% în obligaţiuni corporatiste, potrivit raportului pe februarie.

Similar este repartizată şi averea altui fond monetar, Raiffeisen RONF Flexi, de peste 223 de milioane de lei. Fondul diversificat al RAM, Raiffeisen Benefit, de 21 de milioane de lei, are peste 22% din active în obligaţiuni municipale (Municipiul Bucureşti, 6%) şi corporatiste: ING Bank N.V. (peste 8%) şi Unicredit BK Austria AG (peste 7%).

O poveste asemănătoare are fondul BT Obligaţiuni, care a fost, de fapt, multă vreme, un fond monetar, dar expunerea pe obligaţiuni a echilibrat depozitele bancare în  portofoliu, în ultima vreme, pe măsură ce obligaţiunile au devenit rentabile.

La BT Obligaţiuni, depozitele bancare, mai acoperă apropae 64% din activele de 211 milioane de lei, iar obligaţiunilor corporatiste le mai rămâne 34%. La jumătatea anului trecut , cele mai consistente pachete de obligaţiuni erau cele emise de UniCredit Bank AG, IPF Provident şi KommunalKredit Bank din Austria. Portofoliul BT Obligaţiuni mai includea ttitlui de credit ale Alpha Bank, Bank of Ireland, Societe Generale, care au avut probleme şi ale căror titluri se depreciaseră consistent la un moment dat.

„Despre BT Obligaţiuni vă pot spune că partea de obligaţiuni din portofoliu încearcă să asigure un randament pe termen lung mai ridicat decât la depozite, iar noi am crescut ponderea obligaţiunilor în portofoliu în ultimul an, în aşteptarea reducerii nivelului dobânzilor bancare, după calmarea situaţiei din Grecia.

Reducerea dobânzii de politică monetară din partea BNR pe care o aşteptam a ajutat. Componenta de depozite asigură într-adevar un grad ridicat de lichiditate şi este o componentă pe care clienţii o înteleg şi văd faptul că puterea de negociere a unui fond este mai mare decăt a clientului individual.

În trecut, predominantă a fost componenta de depozite, datorită nivelului ridicat al dobânzilor din piaţă, însăacest lucru începe să se schimbe, deşi lichiditatea la obligaţiunile emise în lei de către companii este limitată“, explică Radu Hanga de la BT AM.

Fondul  BCR Obligaţiuni are 52% din activele de 1.334 milioane  de lei în obligațiuni de stat și alte 25% în obligațiuni corporatiste, 5% în obligațiuni municipale *din care jumătate în cele ale Bucureștiului) și 2% în obligațiuni „supranaționale“ (ale Băncii Europene de Investiții, listate la Bursa de Valori București).

Scadențele titlruilor de stat se întind din 2014 până în 2017.

Și BCR Obligațiuni a pariat pe revenirea Europei din criza datoriilor dacă ne luăm după portofoliul dela jumătatea anului trecut. Dintre obligațiunile corporatiste în afară de cele ale BRD – GSG, BCR și Erste Bank, se remarcă cele ale unor bănci cu probleme ca Royal Bank of Scotland, Lloyds TSB Bank PLC,  sau cele ermise de KBC IFIMA NV și HVB.

„Unul din principalele roluri ale administrării este acela de a realiza un mix optim în cadrul portofoliului între randament şi lichiditate şi aşteptările noastre privind evoluţia randamentelor viitoare. Totuşi pe lângă acest mix, titlurile de stat asigură (împreună cu depozitele bineînţeles) şi o parte din lichiditatea portofoliului. Astfel, având plasamente în multe emisiuni de titluri de stat cu maturităţi diferite, avem în permanenţă şi un flux de lichidităţi provenit de la acestea, atât din cupoane (dobânzile periodice, n.r.) cât şi din principal (datoria în sine)“, explică Mihai Purcărea de la EAM.

Societatea de administrare a investiţiilor Certinvest estecea mai mare de pe piaţă care nu are în spate forţa unui grup bancar, dar meseraişii săi au fost pionierii pieţei. Are două fonduri cu expunere consistentă dpe obligaţiuni.

Certinvest Obligaţiuni  are în obligaţiuni 35% din activelr nete de 18 milioane de lei, iar Certinvest Tezaur are  33% din 7 milioane de lei. Acesta din urmă a fost o tentativă de intrare pe piaţa fondurilor monetare.

Şi aceste fonduri au preferat anul trecut obligaţiuni riscante precum cele ale Bank Of Ireland, Alpha Credit, sau Unicredit Bank, pe cele ale BCR, dar şi, de jumătate de milion  de lei, obligaţiuni ale unei companii relativ anonime, Fortuna Motors.

„Mixul dintre obligaţiunile corporatiste şi cele de stat, precum şi administrarea maturităţilor sunt principale „drivere“ (motoare, n.r.) de performanţă la fondurile de obligaţiuni, asigurând, în acelaşi timp, un randament mai ridicat pentru fondurile monetare care îşi pot păstra o parte din lichidităţi pe  termene lungi“, spune Răzvan Rusu, directorul de investiţii al Certinvest.

Pe piaţă mai sunt şi BRD Obligaţiuni (active de 16 milioane de lei) ca şi Fondul Stabilo de 22 de milioane, administrat de Pioneer Asset Management, care s-a reiorientat spre vânzarea fondurilor străine ale grupului UniCredit.