Criza din Grecia lasă Ciprul împotmolit în datorii

Colapsul celei mai mari bănci din Cipru, ”Cyprus Popular Bank”, va avea consecinţe grave nu numai pentru insula în care economia pendulează în jurul serviciilor financiare – un rezultat al atractivităţii ei ca poartă cu impozitare scăzută spre Orientul Mijlociu şi Africa pentru companii din Rusia şi alte ţări din Europa -, ci şi asupra zonei euro, scrie Financial Times (FT).

Michalis Sarris, 65 de ani, fost economist la Banca Mondială şi fost ministru de finanţe al Ciprului, a fost mandatat în ianuarie, de autorităţile de reglementare bancare, să preia funcţia de preşedinte al ”Cyprus Popular Bank”, cunoscută anterior drept ”Marfin Popular Bank”. Sarcina lui este să găsească investitori care să plaseze 1,8 miliarde de euro, sau de 2,4 miliarde dolari, în banca devastată de expunerea la datoriile Greciei.

Având în vedere situaţia periculoasă în care se află economia cipriotă, nu este o sarcină uşoară şi nici nu a mai rămas prea mult timp. Băncile din Europa trebuie să demonstreze Autorităţii Bancare Europene (ABE), la sfârşitul lunii iunie, că au suficient capital pentru a fi viabile. Cele care nu pot face acest lucru se vor confrunta cu presiunea de a accepta planuri de salvare guvernamentală sau, în cazuri extreme, închiderea.

Un colaps al ”Cyprus Popular” ar fi o veste proastă şi pentru restul zonei euro. Starea şubredă a băncilor cipriote şi a finanţelor publice ameninţă să adauge un nou nume pe lista ţărilor din zona euro care au nevoie de bailout-uri internaţionale.

Datorită apropierii de Cipru şi limbii comune, Grecia a părut un loc firesc pentru băncile cipriote să-şi extindă creditele pentru întreprinderi greceşti şi consumatori şi să cumpere din datoria guvernului grec. ”Cyprus Popular” a acumulat obligaţiuni greceşti în valoare de 3,4 miliarde de euro, potrivit datelor ABE. ”Bank of Cyprus”, a doua mare bancă comercială, a acumulat obligaţiuni în valoare de 2,4 miliarde de euro. În ambele cazuri, deţinerile de obligaţiuni greceşti au fost mai mari decât deţinerile tuturor obligaţiunilor guvernamentale combinate.

Criza datoriei din Grecia a expus pericolul acestei strategii. ”Cyprus Popular” a pierdut 2,5 miliarde de euro anul trecut, în timp ce ”Bank of Cyprus” a pierdut 1 miliard de euro.

Ciprul este în multe feluri unic în Europa, potrivit FT. Partea vorbitoare de greacă a insulei, membră a zonei euro din 2008, are o populaţie de 790.000 de locuitori, aproape la fel ca oraşul Columbus din statul american Ohio. În calitate de cel mai estic avanpost al UE, Ciprul este mult mai aproape de Beirut decât de Atena. Ciprul este totodată singurul stat membru al UE care are pe teritoriul său o forţă de menţinere a păcii a ONU, care a separat teritoriul elen mai mare de enclava turcă, după războiul din 1974.

Ciprul a fost odată cunoscut drept genul de loc unde omul forte sârb Slobodan Milosevic şi-a făcut depozite bancare. Dar banca centrală, care reglementează şi sectorul financiar, a depus eforturi de ”curăţare” pentru a respecta standardele ce au permis insulei să adere la UE în 2004. Diplomaţi străini spun că insula este acum considerată un centru bancar legitim.

Economia cipriotă a fost mult timp mai robustă decât cea greacă, crescând an de an după războiul din 1974, până în 2009. Până la criză, şomajul a fost sub 4%, iar insula a fost un magnet pentru lucrătorii străini. Cu câţiva ani în urmă, guvernul cipriot a avut excedent bugetar. Dar cu începere din 2009, deficitul a crescut la un estimat 7% din PIB în 2011, iar ţara nu mai este capabilă să vândă obligaţiuni pe piaţa deschisă, după o serie de scăderi ale ratingurilor agenţiilor specializate. Şomajul a crescut până la aproape 10%, încă sub media UE, dar mult mai mare decât sunt obişnuiţi ciprioţii.

Noul capital de 1,8 miliarde de euro pe care îl caută Sarris pentru ”Cyprus Popular” nu este mare după standardele europene occidentale. Ar fi egal cu aproximativ 12% din PIB, potrivit lui Andreas Trokkos, un oficial de rang înalt din Ministerul cipriot de Finanţe. Este substanţial mai mic decât în Irlanda, unde costul salvării celor mai mari bănci se va ridica uşor la peste jumătate din PIB.

”Guvernul va constata că este greu să sprijine un sistem bancar de peste şapte ori mărimea economiei’, a declarat Michael Olympios, preşedintele Asociaţiei Investitorilor din Cipru.

Oamenii de afaceri ciprioţi sunt îngroziţi de perspectiva de a fi nevoiţi să solicite UE un plan de salvare. În schimb, UE i-ar putea cere Ciprului să crească taxa de 10% pe profitul companiilor, cheia unei economii bazate pe servicii financiare.

Anul trecut, Ciprul a apelat la Rusia, mai degrabă decât la UE. Guvernul rus a împrumutat guvernul cipriot cu 2,5 miliarde de euro, la o rată sub cea a pieţei, de 4,5%.

Motivaţiile Rusiei sunt opace, potrivit FT. Una dintre teorii este că Rusia a protejat interesele companiilor ruseşti cu operaţiuni în Cipru şi l-a ajutat pe aliatul cel mai apropiat din UE. Demetris Christofias, preşedintele Ciprului, a studiat la Moscova ca tânăr comunist şi vorbeşte rusa. O altă teorie – negată de guvernul cipriot – este că Rusia speră să obţină un tratament preferenţial privind drepturile de a explora rezervele de gaze naturale care s-ar afla pe coasta cipriotă.

Dar nu se aşteaptă ca Rusia să vrea să-şi crească riscul în Cipru, printr-un alt împrumut. Acesta este motivul pentru care căutarea de către Sarris de capital străin are caracterul unei misiuni naţionale pentru Cipru, relevă FT.

„Sistemul nostru fiscal atractiv ar fi lipsit de sens fără un sistem bancar puternic”, a spus Sarris, care a apreciat că economia Ciprului ar putea fi aruncată înapoi în zilele de dinaintea independenţei de Marea Britanie, în 1960.