Lagarde a afirmat că zona euro este epicentrul unui potenţial risc pentru redresarea economiei mondiale, care este „timidă şi fragilă”, astfel încât este nevoie ca UE să folosească o parte din fondurile de stabilitate pentru susţinerea directă a băncilor vulnerabile.
Lagarde se aşteaptă la o suplimentare semnificativă a resurselor instituţiei financiare, pentru protejarea ţărilor de criza datoriilor suverane din zona euro, după ce Europa a luat măsuri hotărâte pentru rezolvarea problemelor.
„Ne aşteptăm ca resursele FMI să fie majorate considerabil”, a declarat Lagarde într-o conferinţă de presă la Washington, înaintea reuniunilor G20, FMI şi Băncii Mondiale, de la sfârşitul acestei săptămâni.
FMI a obţinut deja angajamente de 320 de miliarde de dolari din Europa şi Japonia, dar vrea să atragă minim 400 de miliarde de dolari, inclusiv prin contribuţia unor state emergente mari, iar această sumă ar dubla capacitatea instituţiei de a combate criza datoriilor din zona euro şi orice posibilă extindere în alte regiuni.
Resursele mai mari aflate la dispoziţia FMI pentru protejarea statelor din afara Europei care ar putea avea probleme din cauza crizei din zona euro ar contribui la atenuarea temerilor de pe pieţele financiare legate de riscul contagiunii.
Investitorii sunt îngrijoraţi că criza ar putea lovi Italia şi Spania, astfel încât acestea să fie nevoite să ceară ajutoare internaţionale aşa cum au făcut Grecia, Irlanda şi Portugalia.
Pe pieţe există temeri referitoare la capacitatea Spaniei de a reduce deficitul bugetar în condiţii de contracţie economică.
Bursele de valori au avut joi o evoluţie negativă la nivel mondial, în pofida cererii mari pentru obligaţiuni emise de Spania, investitorii fiind reticenţi în privinţa solidităţii fiscale a zonei euro.
Miniştrii de Finanţe din ţările emergente mari, cunoscute sub denumirea BRICS, respectiv Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, urmează să se întâlnească joi la Washington şi vor discuta în mod sigur despre resursele FMI.
China, Brazilia şi Rusia au anunţat deja că sunt dispuse să participe la suplimentarea resurselor FMI, dar vor în schimb drepturi de vot mai mari.
Statele Unite au refuzat să ofere sprijin suplimentar FMI, dar miercuri şi-au exprimat sprijinul pentru eforturile altor state în acest sens.
Pe lângă creşterea capacităţii fondurilor europene de stabilitate financiară, zona euro s-a angajat să ofere FMI aproximativ 200 de miliarde de dolari.
Între ţările care au promis să participe la suplimentarea resurselor FMI se numără Suedia, cu 10 miliarde de dolari, suma care va creşte ulterior la 14,7 miliarde de dolari, Danemarca (7 miliarde de dolari) şi Norvegia (9,3 miliarde de dolari). Polonia va contribui cu 8 miliarde de de dolari, iar Elveţia cu o sumă semnificativă, potrivit lui Lagarde.