Omul lui Viktor Orbán în fruntea statului maghiar

L-a slujit pe Orbán mai bine de un deceniu: János Áder – jurist şi strateg electoral, preşedinte al Parlamentului de la Budapesta şi apoi preşedinte al grupului parlamentar „Fidesz”, partidul premierului Orbán. Ulterior a căzut în dizgraţie. În ultimii trei ani s-a retras de pe scena politică maghiară pentru a-şi exercita mandatul de deputat în Parlamentul European, la Bruxelles, scrie Deutsche Welle. 

Mai nou însă, Viktor Orbán l-a rechemat la Budapesta pentru a-i încredinţa o misiune importantă: Áder ar trebui să devină noul preşedinte al Ungariei. Pe 2 mai Parlamentul va decide asupra candidaturii juristului în vârstă de 52 de ani, a cărui victorie la alegerile prezidenţiale e aproape sigură.

Promovarea lui János Áder este o enigmă până şi pentru apropiaţii lui Viktor Orbán. Chiar şi în interiorul „Fidesz” se pune întrebarea la ce s-a gândit premierul când a lansat propunerea propulsării lui Àder din Parlamentul European direct în fruntea statului.

300 de legi în 20 de luni

La sfârştiul lunii aprilie 2010, Orbán şi partidul conservator de dreapta „Fidesz” au câştigat alegerile cu două treimi din voturi. La câteva săptămâni după istorica victorie a fost organizat un alt scrutin; de data aceasta pentru alegerea unui nou preşedinte. Mandatul lui László Sólyom expirase.

Sólyom ar mai fi putut să rămână la conducere numai că, în opinia lui Orbán, era prea independent şi reprezenta o ameninţare la adresa planurilor premierului de a transforma Ungaria. Astfel, nominalizat a fost Pál Schmitt – fost campion olimpic la scrimă şi susţinător de încredere al şefului executivului maghiar. În sânul „Fidesz” au existat câteva voci împotriva lui Schmitt – o mică senzaţie pentru partidul marcat, în mod normal, de disciplină bolşevică. Dezbateri publice nu au avut loc, iar în cele din urmă Orbán s-a impus.

Într-adevăr, în timpul mandatului care a durat 20 de luni, Schmitt a semnat peste trei sute de legi. O problemă pentru Orbán a devenit din cu totul alte motive: apariţii penibile şi carenţe de educaţie. În cele din urmă s-a aflat că lucrarea sa de doctorat, elaborată în 1992, era o simplă traducere a altei lucrări. Schmitt s-a retras din funcţie pe 2 aprilie 2012.

János Áder pune capăt tradiţiei

Nominalizarea lui János Áder pune capăt unei tradiţii apărute în Ungaria post-comunistă: deşi toţi şefii de stat de până acum au avut preferinţe politice, prin biografia şi performanţele lor profesionale au reuşit să întruchipeze idealul unei mari părţi din electorat.

Áder ar fi primul preşedinte cu experienţă atât în partid, cât şi pe restul scenei politice, şi nimeni nu se aşteaptă din partea lui la apariţii sau discursuri penibile. Pe de altă parte, candidatul la funcţia de preşedinte nu străluceşte în public şi nici nu ştie să-şi croiască drum către inima oamenilor. Áder zâmbeşte rar, are o ţinută băţoasă şi e un orator mediocru. În schimb, pare a avea o bună pregătire şi e un organizator excelent.

A copliărit în localitatea Csorna. În 1983 a absolvit facultatea de drept la Budapesta. În „Fidesz” a intrat la scurtă vreme după înfiinţarea partidului (martie 1988). În 1990 a devenit parlamentar din partea aceleiaşi formaţiuni, iar în 1994 a organizat campania electorală a partidului lui Orbán. Patru ani mai târziu, Viktor Orbán devenea noul premier maghiar. După eşecul la alegerile din 2002, lui Áder i s-a mai dat o şansă. Dar în 2006, când „Fidesz” a pierdut majoritatea în Guvern, Áder a intrat într-un con de umbră. În 2009 s-a mutat la Bruxelles, ca deputat în PE.
Recompensă pentru loialitate?

János Áder a rămas fidel partidului şi nu s-a plâns niciodată pentru faptul că a fost dat la o parte. Mai mult, după victoria lui Orbán din aprilie 2010, el a contribuit la elaborarea unora dintre cele mai importante legi prin intermediul cărora premierul şi partidul său şi-au asigurat şederea la putere. Áder este artizanul noii legi electorale şi unul dintre principalii autori ai reformei în Justiţie.

Probabil că ideea de a răsplăti fidelitatea lui Áder cu o funcţie importantă a apărut după retragerea lui Pál Schmitt. Poate că Orbán n-ar fi vrut să-l plaseze în centrul puterii, dar n-a găsit un candidat mai bun. Într-o scurtă declaraţie privind nominalizarea sa, János Áder a spus că model îi va fi Ferenc Deák – politician liberal în secolul al XIX-lea, unul dintre cei mai mari oameni de stat din istoria Ungariei şi părintele compromisului austro-ungar din 1867.

Dar şi-n ziua de azi maghiarii tot compromisuri vor trebui să facă; atât în plan intern, cât şi extern. Politica guvernului Orbán a divizat ţara. În Uniunea Europeană, Ungaria a fost izolată. Abia acum apar primele semne ale unui dezgheţ în relaţiile Budapestei cu Bruxelles-ul.