Contractele futures sunt instrumente financiare derivate standardizate, prin care se tranzacţionează active sau alte instrumente financiare cu livrare teoretică la o anumită dată şi la un anumit preţ.
Pe marile pieţe, ţiţeiul sau aurul, de pildă, se pot vinde astfel, dar pe bursele de derivate nu are loc „livrarea fizică“, obligaţiile de plată stingându-se prin contracte de sens invers (cele de cumpărare se compensează cu contracte de vânzare a aceleiaşi cantităţi de active).
Contractele futures sunt folosite ca instrumente de management al riscului (se pariază pe preţuri mai mari decât cele ale unor contracte reale, pentru a se acoperi eventualele pierderi din variaţiile de piaţă).
Contractul futures pe indicele american Dow Jones Industrial (DJIA) este un mod de a paria pe variaţiile acestuia, cel mai urmărit indice bursier din lume, căci puţini dintre jucătorii din România au portofolii de acţiuni similare cu cele din coşul indicelui, astfel încât să folosească piaţa futures ca instrument de management al riscului.
La fel, puţini dintre cei care au tranzacţionat contractul pe preţul aurului (2,4% din totalul contractelor de la SIbex de luna trecută) au făcut tranzacţii reale cu aur.
Cea mai activă casă de brokeraj de la bursa din Sibiu este WBS România, controlată de Cristian Sima, actualul şef al SIBEX, până la preluarea funcţiei de preşedinte al bursei. WBS a intermediat peste 61% din contractele de luna trecută.
Cea mai mare casă de brokeraj online, Tradeville, este pe locul 2, la mare depărtare de WBS, cu 10% din contractele intermediate. O urmează Estinvest (7,2%), SSIF broker Cluj Napoca (6,7%) şi Intercapital Invest(5,5%).