Sistemul de redevenţe şi taxele de exploatare a resurselor vor fi regândite – Program de guvernare

La capitolul „Economie, comerţ şi mediul de afaceri”, documentul depus joi seară la Parlament menţionează că Guvernul are în vedere, pe termen scurt, îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor de stat, prin restructurare, cu scopul reducerii pierderilor acumulate de acestea, şi prin restrângerea arieratelor, care la finele anului 2011 reprezentau 2,6% din PIB.

„În acest context, avem în vedere efectuarea de plăţi şi alte operaţiuni de ordin financiar menite să restrîngă volumul arieratelor în acţiuni, astfel încât la finele anului curent volumul arieratelor să scadă cu cca. 1% din PIB. În acest sens, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, vom avea în vedere implementarea acelor măsuri fiscale menite să deblocheze plăţile şi mecanismele de compensare a TVA”, se menţionează în programul de guvernare.

Potrivit documentului, un alt obiectiv îl reprezintă implementarea prevederilor legii guvernanței corporatiste, prin eliminarea politizării managementului şi prin profesionalizarea actului de conducere în principalele întreprinderi de stat.

Auditarea şi evaluarea tuturor contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii şi de consultanţă „din punctul de vedere al necesităţii, oportunităţii şi eficientizării actului decizional” este o altă măsură avută în vedere.

„Regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare. Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale – în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind redevenţele şi reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale si energie electrica”, este precizat în programul de guvernare.

Totodată, este înscrisă „continuarea procesului de privatizare, mai ales acolo unde şi atunci când privatizarea aduce responsabilitate şi chibzuinţă în gestionarea activelor economice şi a resurselor, dar după finalizarea auditului asupra activităţii Guvernului precedent şi clarificarea situaţiei reale, tehnice şi economice a societăţilor supuse acestui proces”.

„De asemenea, vom accelera procesul de finalizare a proiectelor naţionale de interes strategic în domeniul energiei – hidrocentrala Tarniţa – Lăpusesti, Unităţile 3 şi 4 Cernavodă, noile grupuri energetice de la Rovinari, Isalniţa, Iernut, Brăila, Galaţi, Borzesti etc”, se mai arată în document.

Modernizarea şi dezvoltarea sectorului energetic, „ca principal motor de creştere economică şi competitivitate”, este un alt obiectiv asumat prin programul de guvernare al Cabinetului Ponta.

„În acest sens, avem în vedere implementarea acelor mecanisme instituţionale care să asigure dezvoltarea unei pieţe a energiei în acord cu prerogativele europene în domeniu. Astfel, se impun următoarele: onorarea la timp şi nediscreţionar a obligaţiilor legale ale statului, eliminarea ambiguităţilor legislative, liberalizarea treptată a pieţelor energetice, armonizarea capacităţilor de producţie a energiei cu cele ale reţelelor de transport, înlăturarea obstacolelor birocratice, stimularea micilor investitori în sectorul energetic, precum şi promovarea unui sistem de stimulente pentru consumatori, în vederea asigurării unei benzi echilibate de consum de energie. Avem în vedere accelerarea constituirii celor două complexe energetice (Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia) şi îmbunătăţirea eficienţei în exploatarea cărbunelui”, menţionează documentul.

Guvernul Ponta propune „o perspectivă clară” pentru industria cărbunelui, prin susţinerea de investiţii în tehnologii noi şi modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zăcămintelor în subsectorul minier în vederea corelării capacităţii de producţie cu cererea de cărbune.

„Politicile în domeniul energiei şi al resurselor vor fi gandite pentru dezvoltarea industrială şi protecţia consumatorilor vulnerabili.
În acelaşi timp, facem o prioritate din domeniul producţiei şi consumului de energie verde, prin accelerarea suportului financiar oferit de Axa prioritară 4 (Creşterea competitivităţii economice – Fonduri europene administrate de MECMA), potenţarea intereselor mediului financiar-bancar, precum şi prin simplificarea procedurilor de avizare şi autorizare ale proiectelor de energie regenerabilă”, prevede programul.

Sunt menţionate de asemenea „exercitarea funcţiei de control asupra calităţii serviciilor publice de transport şi distribuţie a energiei electrice şi gaze”, „transparenţa publică cu privire la programe, proiecte, mecanisme economice şi decizionale în ceea ce priveşte politicile şi măsurile ministerului, precum şi în privinţa companiilor cu capital majoritar de stat din portofoliul MECMA”.

Pentru sporirea competitivității economice şi refacerea încrederii investitorilor în mediul de afaceri românesc sunt avute în vedere: îmbunătăţirea legii insolvenţei şi a procedurilor de restructurare/lichidare împreună cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice pentru dinamizarea mediului de afaceri; acces crescut la achiziţii publice pentru IMM-uri, stimulat direct prin cadrul de reglementare, favorizând şi sistemul de calificare al acestora şi simplificarea criteriilor de eligibilitate; redesenarea arhitecturii şi ecologiei de business ca principal factor de creştere a eficienţei şi competitivitătii economice, redesenarea reţelei de contacte economice internaţionale şi locale pentru facilitarea extinderii şi diversificarii pieţelor de desfacere, uşurarea transferului de tehnologie si know-how şi deplasarea produselor şi serviciilor într-o bandă superioară de valoare adaugată.

De asemenea, sunt menţionate: promovarea de măsuri pentru reducerea costului creditului dintr-o perspectivă sistemică, creşterea intermedierii financiare prin dezvoltarea unei platforme de scontare, înfiinţarea instituţiei mediatorului de credite, introducerea unui registru de creanţe; înfiinţarea de fonduri de risc cu concentrare pe economia României; lansarea unui Program de micro-industrializare; control financiar fiscal de fond doar o singură dată la trei ani pentru IMM-uri si aplicarea principiului „o singura dată” în vederea eliminării solicitarilor adresate IMM-urilor de către o instituţie publică de a depune documente emise de către alte instituţii; relansarea industriei imobiliare şi conexe inclusiv prin introducerea de noi instrumente ca de exemplu obligaţiunile garantate cu portofolii de active; elaborarea si implementarea „Testului IMM” – Impactul asupra IMM-urilor.

Guvernul Ponta îşi mai propune modificarea şi operaţionalizarea Legii Parteneriatului Public Privat. De asemenea, Guvernul îşi propune dezvoltarea de parteneriate strategice cu companiile private în care statul este acţionar minoritar. „Aceste companii trebuie să onoreze toate obligaţiile corect faţă de stat şi să ţină cont de obiectivele strategice pe care România le are. În acelaşi timp, statul va respecta principiile unei economii de piaţă şi le va garanta companiilor private un tratament corect şi nediscriminatoriu în raport cu companiile de stat”, se mai arată în document.