Ţările membre ale zonei euro au „intenţia de neclintit să păstreze Grecia” în rândul lor, a declarat luni preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, criticând vehement „propaganda” acelora care susţin ipoteza ca Atena să fie exclusă.
„Posibilitatea ca Grecia să părăsească zona euro nu a fost subiect al dezbaterii, nimeni nu a pledat pentru acest lucru” în timpul serii, a insistat Juncker cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe ai celor 17 state membre, la Bruxelles.
„Suntem 17 ţări membre coproprietare ale monedei noastre comune, nu îmi imaginez nicio secundă că Grecia va părăsi zona euro, este absurd, este vorba doar de propagandă”, a adăugat premierul luxemburghez.
„Nu îmi place modul în care unii ameninţă Grecia zi de zi, nu este o modalitate de a trata prieteni şi cetăţeni ai Uniunii Europene”, a menţionat acesta.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat recent că Grecia ar trebui să aleagă dacă vrea să rămână sau nu în „clubul” euro.
Ministrul german de Finanţe şi candidat la conducerea Eurogrup, Wolfgang Schäuble, a susţinut în momentul sosirii la Bruxelles, un discurs ferm, eliminând orice atenuare a planului de reforme cerut Atenei. „Nu văd ce am mai fi putut noi face în termenii negocierilor” cu Grecia, a declarat acesta.
Juncker a menţionat la rândul său că acest plan nu va fi negociat, evocând posibilitatea unei prelungiri a amânării punerii în operă.
Trebuie „abordate punctele în ordine: mai întâi un Guvern grec, urmând ca acesta să anunţe că se angajează în susţinerea programului convenit”, a declarat Juncker, adăugând că „dacă apar circumstanţe extraordinare, el nu exclude de la început faptul că se poate vorbi de o prelungire a amânării” de punere în operă a măsurilor hotărâte.
Preşedintele grec, Carolos Papoulias, a propus luni seara formarea unui Guvern de tehnocraţi, ultima soluţie în tentativa de a evita noi alegeri şi de a asigura zona euro. O nouă reuniune a liderilor de partid este anunţată pentru marţi.
Pe lângă Grecia, reuniunea Eurogrup, în urma căreia nu a fost anunţată nici o decizie formală, a permis şi abordarea problemelor Spaniei, care a anunţat o reformă bancară.
Miniştrii celor 17 state au „felicitat măsurile anunţate” de Guvernul spaniol în ceea ce priveşte sectorul bancar, şi i-au cerut acestuia să „pregătească garanţii suplimentare în caz de necesitate”.
Numeroşi observatori s-au întrebat dacă instituţiile bancare, de fapt, vor putea să facă faţă singure acestor noi reguli şi dacă Madridul nu va avea nevoie de un ajutor pentru recapitalizarea băncilor sale.
Situaţia bugetară a Spaniei este dificilă, aceasta promiţând că va avea în anul următor un deficit de 3 la sută din PIB, dar deficitul public va ajunge la 6,3 la sută în cazul în care nu vor fi luate noi măsuri de reducere a cheltuielilor, conform Bruxelles-ului.