Revista presei internaționale – Die Welt: Băncile greceşti sunt problema

Politicienii europeni se mulţumesc cu aşteptarea. Aşteptarea până la alegerile din iunie când vor vedea dacă grecii mai vor moneda Euro sau nu. Până atunci, dacă se poate, bine ar fi să nu se întâmple nimic, da?! Problema e că, în marea lor lipsă de viziune, politicienii au uitat de un element care are mare talent să strice ploile: băncile.

Pentru a le ţine pe acestea pe o linie de plutire, zilnic se varsă bani cu găleata. Şi dacă oamenii vor continua să-şi prăduiască propriile conturi, atunci e nevoie din ce în ce mai mult de împrumuturi via Banca Centrală a Greciei. Conform legii, instituţiile financiare fără o cotă minimă de capital propriu nu ar mai avea voie să împrumute niciun cent, dar ce mai contează legi atunci când politicienii îşi văd ameninţat proiectul european la alegerile din iunie?! Păi contează, doamnelor, domnilor, pentru că banii aceia împrumutaţi vin de la Banca Centrală Europeană, deci din bani europeni, deci din buzunare europene, deci din ale noastre, noteaza RFI Romania. 

Dacă zona Euro vrea creştere o poate avea (The Guardian)

La recentele alegeri din Grecia şi Franţa, oamenii au votat în masă pentru politicieni care argumentează că în vremuri de şomaj record singura şansă de ieşire din criză ar fi un plan de creştere. Numai aşa UE s-ar salva de la dezintegrare politică, economică şi socială.

Noul consens privind creşterea economică vine în contextul eşecului răsunător al măsurilor de austeritate în rol de mijloc exclusiv de asanare a crizei. Asta nu merge, deci la loc comanda. Nici măsurile de ajustare cantitativă prin finanţarea băncilor nu funcţionează însă pentru că artizanii primei crize sunt acum destul de bogaţi încât să speculeze din nou. Bănci sănătoase într-o economie bolnavă – periculoasă combinaţie.

Economia reală ne arată că fenomenul de creştere este condiţionat de investiţii. Companiile care investesc în tehnologie, capital uman şi dezvoltare şi sunt situate în ţări unde cheltuielile publice sunt mari în aceste domenii ajung să crească cel mai mult. Luat pe ţări, Italia nu a mai crescut de 10 ani pentru că nu investeşte nimic. Grecia a crescut în anii 90 nu pentru că investea, ci pentru că atrăgea fonduri europene şi le cheltuia prost. Când robinetul fondurilor s-a închis, oprită a fost şi creşterea economică.

Deci să ne fie clar: nimic nu se va întâmpla până când statele afectate de criză nu vor face aceleaşi investiţii structurale pe care le-a făcut Germania. Austeritate, OK, dar la cheltuieli, nu la investiţii menite să crească productivitatea ţării.

FMI suspendă contactele cu Grecia până la alegeri (Le Monde)

Fondul a anunţat şi că nu va lucra deloc cu noul guvern de tranziţie instalat la Atena pentru a administra afacerile curente. Un purtător de cuvânt al FMI a precizat că misiunea va fi continuată după alegeri în dialog cu un guvern stabil.

Actualul cabinet este compus în majoritate din profesori universitari sau înalţi funcţionari ai statului şi nu au altă misiune în afară de pregătirea alegerilor din 17 iunie. Ţara va fi guvernată fără un parlament care este dizolvat astăzi. Legea elenă prevede o vacanţă de o lună înaintea fiecărui vot pentru desemnarea unui Legislativ.

FMI acordase în martie Atenei un nou pachet de asistenţă financiară de 28 de miliarde Euro din care a fost virată deja o tranşă. Următoarea ar fi trebuit să intre în conturile elene la finele lunii mai, dar lipsa unui parlament funcţional va întârzia această plată. La Paris, directorul general al FMI, doamna Christine Lagarde, a vorbit deschis despre opţiunea ca Grecia să părăsească uniunea monetară. Lagarde a subliniat că, deşi ar avea costuri enorme, reintroducerea drahmei este, cu siguranţă, o opţiune de luat în calcul.