Care sunt consecinţele renunţării la vaccinare

„De exemplu, în 1979 variola a fost prima boală eradică. Apoi oamenii nu au mai vrut să se vaccineze, iar în 1995 variola a făcut multiple victime”, a spus profesorul Adrian Streinu Cercel, la Zilele Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”, potrivit Mediafax.

Adrian Streinu-Cercel a mai spus că acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul gripei, atenţionând că din cauza mutaţiilor genetice, dar şi a rezistenţei la anumite tratamente, nu se ştie niciodată când poate izbucni o nouă pandemie. „Oamenii nu vor să se vaccineze şi spun că pandemia cu A/H1N1 a făcut numai 463.300 de decese. Din cauza numărului mare de călătorii, din cauza mutaţiilor genetice, dar şi a rezistenţei la anumite tratamente, nu ştim niciodată când poate izbucni o nouă pandemie. Este mai bine să fim pregătiţi decât să fim luaţi prin surprindere”, a mai spus secretarul de stat în MS.

Pe plan mondial, în ultimul deceniu bolile infecţioase au devenit „adevărate pietre de încercare pentru societatea modernă” din cauza infecţiilor – printre care SARS, gripa aviară, gripa A/H1N1, febre hemoragice, borrelioze, parazitoze sistemice – şi a extinderii dramatice a fenomenului de rezistenţă la antibiotice, a adăugat Streinu-Cercel.

„Catastrofele naturale co-existente – încălzirea globală, cutremurele, tsunami – amplifică impactul negativ al bolilor infecţioase”, a mai spus medicul.

Potrivit lui Streinu-Cercel, în 2009 au fost înregistrate la nivel mondial patogeni noi, fiind vorba despre gripa cu A/H1N1, o nouă boală generată de înţepătură de căpuşe şi rujeola. Apoi, în 2010 au fost cazuri de febră Dengă, o boală hemoragică foarte gravă, în Florida, holeră în Haiti, unde au fost 400.000 de cazuri, tuse convulsivă în California – cu 8.000 de cazuri, New Delhi metallo BL – cu 180 de cazuri, iar în 2011 au fost Colistin-resistant Kleb – în Detroit, E.coli în Germania – cu 3.688 de cazuri, Bunyavirus în China – 171 de cazuri şi gonoree.

„Mai mult, trebuie spus că lumea se confruntă cu multe cazuri de tuberculoză, unele chiar multidrog rezistente”, a mai spus profesorul Adrian Streinu-Cercel.

Managerul Institutului „Matei Balş” a prezentat şi situaţia afecţiunilor virale, arătând că în prezent cele mai multe sunt cauzate de rinovirusuri – 15%, adenovirusuri – 5,3%, coronavirusuri – 2,5%, enterovirusuri – 1,2%, paragripal – 0,5% şi gripal – 0,3%, acestea din urmă fiind depsitate la începutul sezonului de monitorizare a infecţiilor respiratorii.