„Dacă până acum Alianţa a fost practică şi pragmatică în lupta împotriva terorismului, în probleme de securitate energetică şi securitate cibernetică au rămas doar declaraţii politice. De aceea, în poziţia exprimată de România am arătat că este necesară creşterea capacităţii NATO de a identifica zonele de vulnerabilitate a capacităţilor energetice, fie că vorbim de infrastructuri de transport de petrol şi gaze, fie că vorbim de producerea de energie electrică, de exemplu în centrale nucleare. Alianţa, alături de ceea ce se face şi până acum de către state, prin propriile lor instituţii, Alianţa ar trebui să îşi facă o prioritate din sesizarea vulnerabilităţilor în domeniul energetic”, a detaliat preşedintele Băsescu.
Preşedintele crede că NATO „trebuie să aibă planuri de intervenţie acolo unde detectează vulnerabilităţi”.
„Este foarte clar că cea mai elaborată structură la nivel global este NATO şi un accident nuclear, spre exemplu, ar putea fi combătut mult mai compact, mai eficient dacă însuşi NATO ar avea planuri de intervenţie pentru astfel de situaţii”, a argumentat Băsescu, într-o conferinţă de presă, susţinută duminică seara, la Chicago.
El a adăugat că a solicitat şi creşterea capabilităţilor NATO de prevenire a terorismului cibernetic.
De asemenea, preşedintele a arătat că a susţinut în intervenţia sa din Consiliul NATO conceptul de „smart defense” lansat de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
„Acest concept, introdus la iniţiativa secretarului general al NATO, este un sistem care răspunde cel puţin în momentul de faţă realităţilor economice ale statelor membre. Adică, el face ca mai multe state împreună să poată utiliza aceleaşi facilităţi. Spre exemplu, mentenanţa pentru avioanele de luptă, atunci când ele sunt de acelaşi tip, se poate face pe o singură structură logistică a uneia dintre ţări, fie că este Polonia, fie că este România, Croaţia sau un alt stat membru. Sau, pregătirea echipajelor pentru maşinile de luptă antimină pe care le folosim acum în Afganistan, se poate face întreţinerea şi pregătirea militarilor pentru utilizarea acestor maşini de luptă ori de către SUA, ori de către România, ori de către un alt stat care le are în dotare, în aşa fel încât să nu cheltuiască fiecare stat pentru asigurarea părţii logistice, pentru întreţinerea acestor maşini de luptă sau pentru pregătirea echipajelor”, a enumerat preşedintele.
Preşedintele a mai amintit despre Centrul HUMIT din România, în care se pregăteşte „personal uman pentru culegere de informaţii în teritorii ostile” şi de centrul de la Oradea, unde se pregătesc „şi militari români, şi militari turci şi francezi şi de orice altă naţionalitate, care ar solicita acest tip de pregătire”, sau de pregătirea piloţilor de elicoptere sau de avioane.
„Nu are rost să ne facem fiecare simulatoarele noastre, instructorii noştri, când ne putem pregăti personalul în centrele deja existente”, a explicat şeful statului.
El a precizat că România a anunţat participare la 31 de programe din lista de 140 de programe posibile propuse de secretarul general al NATO pentru a fi puse la comun în baza conceptului „Smart Defense”.
„Inclusiv la training pentru piloţi, ceea ce nu ne-ar mai obliga să ne cumpărăm simulatoare, ci să îi instruim la aliaţi”, a evidenţiat Băsescu.
Totodată, el a arătat că a susţinut interconectarea capabilităţilor Alianţei, trăgând un semna de alarmă că procesele de restructurare a armatelor ţărilor membre, pe fondul crizei economice, trebuie coordonate şi să nu afecteze capacitatea de ripostă a NATO, de a putea răspunde la nevoie şi „neprevăzutului”.
„Criza economică a făcut ca unele state să treacă la un proces accelerat de restructurare a propriilor lor armate, proces care nu este în coordonare cu NATO. NATO mizează pe nişte capabilităţi militare. Dacă fiecare ne apucăm şi ne restructurăm armatele pentru că este criză, reducem resursa financiară şi diminuăm capabilităţile propriilor noastre armate, deci pare a fi un moment care trebuie analizat”, a mai spus preşedintele Băsescu.