Zona euro „este epicentrul” crizei mondiale şi va fi nevoie de decizii curajoase pentru salvarea ei. Totuşi, Christine Lagarde spune că nu este „panicată” de ceea ce se petrece în momentul de faţă pe bătrânul continent, de unde fosta şefă a finanţelor franceze este originară. „Nu cred că panica este un vehicul bun pentru decizii delicate. Trebuie să avem mintea limpede în aceste momente”, a declarat şefa FMI.
Dar cum vede Christine Lagarde situaţia actuală? Ei bine, ea crede că în momentul de faţă, ieşirea Greciei din zona euro nu mai poate fi exclusă şi acest scenariu trebuie analizat cu atenţie, pentru ca impactul negativ al unui astfel de eveniment să fie redus. „Ieşirea Greciei din zona euro nu este cea mai potrivită opţiune şi nu o încurajăm şi nici nu ne place. În mod egal, însă, trebuie să fim pregătiţi pentru toate situaţiile politice, să avem soluţii. Este într-adevăr clar că în Grecia populaţia a votat într-un anume fel şi va trebui să se întoarcă la urne pe 17 iunie, dar grecii sprijină puternic rămânerea Greciei în zona euro. Există aici un paradox: grecii nu îi susţin pe politicienii care sprijină apartenenţa la zona euro şi care vor să aplice programe în acest scop, dar aceiaşi greci spun că vrem să facem parte din zona euro şi să păstrăm moneda euro şi pentru asta grecii trebuie să plătească un preţ”, spune Lagarde.
Cine plăteşte?
Dar ce se va întâmpla dacă grecii vor refuza să plătească? „Dacă grecii nu vor dori să plătească preţul, cineva va trebui totuşi să îl plătească. Este posibil ca membrii zonei euro să fie pregătiţi să sprijine financiar cu mai mult şi pentru mai mult timp Grecia, pentru ca aceasta să rămână în zona euro, asta pentru că pentru aceştia integritatea zonei aduce beneficii mai mari pentru a merita investiţii mai mari. Aceasta este o opţiune. În privinţa celeilalte opţiuni, a părăsirii zonei euro de către Grecia, aceasta prezintă riscul contaminării, riscul ca–pornind de la excluderea unui membru–să apară probleme şi cu alte state membre şi asta este o problemă complicată”, explică directoarea FMI.
Prin urmare, Christine Lagarde se declară din nou răspicat adepta menţinerii Greciei în zona euro, chiar dacă pentru greci acest lucru va presupune mai multe eforturi. „Populaţia Greciei a făcut eforturi uriaşe, dar trebuie să mai facă. Mai trebuie făcute reforme structurale, trebuie colectate mai multe taxe şi aceasta implică evident costuri”, a declarat Christine Lagarde.
„Eforturile trebuie împărţite”
Dar e firesc ca alte state, în special Germania, să plătească la rândul lor pentru salvarea Greciei? „Există şi această optică, dar în mod egal poţi spune că Germania a profitat de pe urma faptului că este membră a zonei euro şi că e nevoie de o reechilibrare care, de altfel, are loc: dacă te uiţi la negocierile salariale şi la creşterea consumului în Gerrmania, îţi dai seama că piaţa internă începe să preia o parte din atributele exporturilor germane care au ajutat Germania să performeze aşa cum a făcut-o. Eforturile trebuie făcute şi trebuie împărţite”, afirmă Lagarde.
În luna martie, FMI a aprobat un împrumut de 28 de miliarde de euro acordat Greciei, al doilea ajutor acordat prin intermediul acordului internaţional de sprijin. Banii sunt condiţionaţi de necesitatea implementării de către Guvernul grec a noi măsuri de austeritate şi de control al cheltuielilor bugetare. Împrumutul de 28 de miliarde de euro include 9,7 miliarde de euro din contribuţia FMI la primul program de salvare a Greciei, de 110 miliarde de euro, convenit în 2010.