„Aceste eurobonduri, faţă de care Germania se opune în prezent, nu pot fi decât punctul culminant al unui proces de lungă durată, care necesită între altele modificarea constituţiilor în mai multe state, modificarea tratatelor, precum şi existenţa unei uniuni bugetare”, a spus Weidmann, relatează AFP.
El a arătat că nu se poate încredinţa un card de credit cuiva, dacă nu există posibilitatea de a-i controla cheltuielile, iar guvernele care favorizează obligaţiunile comune neglijează dezbaterile pe această temă.
„Chiar şi în ţările ale căror guverne promovează ideea eurobondurilor, precum Franţa, nu văd nici dezbateri publice nici susţinerea din partea populaţiei a transferului de suveranitate care le-ar însoţi”, a insistat şeful Bundesbank.
Weidmann a reiterat totodată că este şi împotriva modificării statutului Băncii Centrale Europene (BCE), pentru ca instituţia să ajute ţările aflate în dificultate, aşa cum cere în special preşedintele francez Francois Hollande.
Weidmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE, în calitate de şef al Bundesbank, a atras atenţia că de la deputul crizei financiare bilanţul eurosistemului a crescut de peste două ori, ca urmare a lichidităţilor puse la dispoziţia băncilor şi a achiziţiilor de obligaţiuni suverane de pe piaţa secundară.
„Instituţia şi-a asumat riscuri considerabile. Am ajuns la limita mandatului nostru. În ultimă instanţă sunt riscuri pentru contribuabili, în special pentru cei din Franţa şi Germania”, a spus bancherul.
El a refuzat să spună dacă BCE se pregăteşte pentru o eventuală ieşire a Greciei din zona euro, dar a reiterat că autorităţile de la Atena trebuie să respecte angajamentele de reforme asumate, pentru că în caz contrar ajutorul financiar va fi oprit.