„Amenajările şi pregătirile pentru competiţia care va fi co-organizată cu Polonia în perioada 8 iunie-1 iulie au costat statul ucrainean peste 10 miliarde de euro, în timp ce încasările vor atinge maxim o jumătate de miliard de euro”, estimează Erik Naiman, analist la grupul de investiţii Capital Times.
Aceste cheltuieli, comparabile cu cele suportate de Grecia pentru Olimpiada 2004 de la Atena, reprezintă o povară prea grea pentru o ţară al cărei PIB este de 3.600 de dolari pe cap de locuitor pe an, potrivit datelor FMI.
Atunci când Ucraina a fost desemnată în 2007 ca organizatoare a Euro 2012, statul spera că cheltuielile legate de pregătirea competiţiei de fotbal, a doua ca importanţă după Cupa Mondială, vor fi acoperite în proporţie de 60% de investitori privaţi.
Criza economică mondială declanşată în 2008 a lovit în plin statul ucrainean, al cărui PIB s-a prăbuşit anul următor cu 14,8%, obligând Kievul să revizuiască planurile de finanţare a Euro 2012.
„Companiile private nu au mai avut bani să investească în acest eveniment”, a explicat Naiman.
În plus, climatul economic din Ucraina este prea puţin favorabil investitorilor, ţara fiind plasată pe locul 152 din 183 de state în clasamentul Băncii Mondiale privind uşurinţa de a face afaceri.
Contribuţia privată la pregătirea campionatului de fotbal a fost construcţia şi modernizarea stadioanelor de la Doneţk şi Harkov, două din cele patru oraşe gazdă din estul ţării.
Restul lucrărilor au fost finanţate prin fonduri publice, respectiv modernizarea unor stadioane din Kiev şi Liov, în vestul ţării, construcţia unor noi terminale la aeroportuile din patru oraşe gazdă şi reabilitarea unor drumuri.
Pentru a face faţă situaţiei, statul ucrainean s-a îndatorat din greu, finanţând 80% din cheltuieli prin emisiuni de obligaţiuni pe piaţa internă, cu dobânzi anuale de 10%-20%, a arătat Naiman.
„Ucraina va plăti aproximativ 1 miliard de dolari pe an timp de mai mulţi ani doar pentru a acoperi dobânzile acestor împrumuturi”, a avertizat analistul.
Sub pretextul efectuării rapide a lucrărilor, guvernul a modificat legislaţia pentru a evita organizarea de licitaţii pentru atribuirea contractelor, susţin criticii autorităţilor de la Kiev.
Astfel, numeroase contracte au fost atribuite unor grupuri considerate apropiate unor înalţi responsabili guvernamentali, iar cheltuielile statului au fost amplificate de corupţie, subliniază analiştii.
„Mita oferită pentru majoritatea proiectelor atinge 40% din valoarea contractelor”, potrivit lui Andrew Wilson, analist la Centrul european pentru relaţii externe din Londra.
Pentru a înrăutăţi situaţia, scandalurile din jurul Euro 2012 s-au multiplicat în Ucraina, în ultimele luni.
Astfel, condiţiile în care este încarcerat fostul premier Iulia Timoşenko i-a determinat pe liderii mai multor state europene să avertizeze că vor boicota Ucraina şi nu vor mai veni la meciuri.
Pe plan economic, creşterea astronomică a tarifelor de cazare în perioada campionatului ar putea să antreneze o reducere importantă a câştigurilor în condiţiile în care numărul suporterilor străini aşteptaţi în Ucraina, estimat iniţial la 800.000 de persoane, riscă să scadă la jumătate, anticipează analiştii.
Grupul austriac Erste estimează la 30 de miliarde de euro cheltuielile făcute de Polonia şi Ucraina pentru organizarea campionatului european de fotbal şi la aproximativ un milion de turişti străini în cele două ţări pe perioada competiţiei sportive. Încasările aduse de turiştii străini sunt evaluate la cel puţin 800 de milioane de euro.
În Ucraina, investiţiile din ultimii cinci ani în infrastructură şi pregătiri pentru eveniment au totalizat 10,4 miliarde euro, adică 9% din PIB-ul anual al ţării, iar economia locală a câştigat 69.000 de noi locuri de muncă. În Ucraina sunt aşteptaţi 500.000 de turişti care vor cheltui 400 milioane euro, potrivit Erste.