Dobânzile Spaniei sunt în continuă creştere. Bursa de la Madrid atinge minimul ultimilor 9 ani

Criza bancară din Spania, rezultatul frânării bruşte a economiei după spargerea balonului speculativ de pe piaţa imobiliară, a făcut echipă cu incertitudinile privind viitorul Greciei în zona euro şi a reaprins criza datoriilor de stat din Europa, împingând euro la minimul ultimilor doi ani faţă de dolar, de 1,2454 dolari pe unitate.

Scăderea burselor europene s-a accentuat după aflarea rezultatelor unei runde de finanţare organizate miercuri de Italia, care a plătit un randament de 6,03% pentru a convinge investitorii să cumpere obligaţiunile cu maturitatea la 10 ani.

Madridul a anunţat că ar putea finanţa prin emisiuni de obligaţiuni recapitalizarea instituţiei de credit Bankia, naţionalizată săptămâna trecută. Randamentul de referinţă al obligaţiunilor Spaniei cu maturitatea la zece ani a crescut pe pieţele secundare la 6,67%, aproape de cel mai ridicat nivel de la formarea zonei euro şi de pragul critic de 7% la care Grecia, Portugalia şi Irlanda au apelat la ajutor financiar extern.

Ministerul spaniol al Economiei a căutat să amortizeze impactul informaţiilor publicate de Financial Times, potrivit cărora Banca Centrală Europeană ar fi respins un plan prelimnar de salvare a Bankia prin „îndoparea” instituţiei cu titluri de stat care ar putea fi utilizate drept colateral în operaţiunile de refinanţare ale BCE.

Bankia, a patra bancă spaniolă, are nevoie de un pachet de „bailout” estimat la 23,5 miliarde euro.

„Spania nu a formulat nicio propunere faţă de BCE privind finanţarea planului de salvare a Bankia, astfel că ar fi destul de greu să aibă o opinie. Ministerul Economiei menţine ca primă opţiune accesarea pieţelor pentru recapitalizarea băncii”, a afirmat un purtător de cuvânt al ministerului.

Influentul ziar german Frankfurter Allgemeine Zeitung notează că, prin apelarea la astfel de „trucuri”, Spania provoacă în pieţe aceeaşi neîncredere pe care caută să o evite cu orice preţ.

Între timp, BCE a dezminţit informaţia şi a precizat că nu a fost consultată privind astfel de planuri, astfel că nu avea cum să-şi exprime poziţia. Totuşi, instituţia s-a arătat dispusă să ofere consultanţă privind planurile de recapitalizare a marilor bănci spaniole.

Investitorii îngrijoraţi de criza financiară din Spania s-au răzbunat pe Italia, ale cărei costuri de finanţare pe 10 ani au depăşit 6% pentru prima dată în acest an.

Şi Washingtonul dă semne de anxietate, un oficial al Trezoreriei SUA fiind delegat în Europa pentru discuţii în Grecia, Germania, Spania şi Franţa, despre „planurile lor de asigurare a stabilităţii şi creşterii economice în Europa”.

O deteriorare bruscă a situaţiei economice din Europa ar fi o ameninţare serioasă pentru economia SUA, inoportună în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Premierul spaniol Mariano Rajoy insistă că guvernul de la Madrid nu are nicio intenţie de a solicita un acord de finanţare internaţională de la UE sau FMI, pentru bănci sau pentru stat.

Însă demisia guvernatorului Băncii Spaniei, Fernandez Ordonez, cu o lună înainte de expirarea mandatului a accentuat temerile privind criza bancară din Spania şi relaţiile cu instituţiile europene.

Subliniind dificultăţile cu care se confruntă Spania în încercarea de a atinge ţintele de deficit bugetar în contextul recesiunii, Ordonez a afirmat că veniturile din taxe s-ar putea plasa sub estimările guvernului, iar cheltuielile ar putea ieşi din grafic.

Oficialul, care se va retrage pe 10 iunie, recomandă creşterea taxei pe valoare adăugată din 2013, dacă ţintele de deficit din acest an nu vor fi atinse.

Grecii se pregătesc pentru o nouă rundă de alegeri anticipate, după ce scrutinul din 6 mai nu a rezultat în formarea unei coaliţii de guvernare. Partidele care se opun măsurilor de austeritate au marcat victorii importante pe 6 mai. Cele mai recente sondaje sugerează că preferinţele electoratului ar putea înclina spre partidul conservator Noua Democraţie, care susţine implementarea acordului convenit cu UE şi FMI, însă rezultatul alegerilor rămâne incert până în ziua votului.

Cu trei săptămâni înainte de alegerile din 17 iunie, care ar putea stabili dacă Grecia rămâne sau pleacă din zona euro, cea mai mare bancă din ţară, National Bank of Greece, a avertizat că populaţia se va confrunta cu urmări dramatice în cazul ieşirii din uniunea monetară, precum înjumătăţirea veniturilor, creşterea şomajului la 34% şi o inflaţie de 30%.

Între timp, irlandezii se pregătesc să voteze, joi, în cadrul referendumului privind tratatul de disciplină bugetară al UE. Avizarea tratatului de către populaţie este considerată precondiţie pentru continuarea sprijinului financiar extern acordat Irlandei de UE şi FMI.

Sondajele de opinie anunţă o victorie fără emoţii pentru susţinătorii tratatului fiscal, însă reaprinderea crizei din zona euro întunecă perspectivele statului irlandez de a reveni la finanţarea din pieţe în condiţii normale începând de anul viitor.

Randamentele obligaţiunilor germane de referinţă au atins miercuri un nou minim record, de 1,34%, în timp ce indicele IBEX al bursei de la Madrid a coborât cu 1,2% şi a atins minimul ultimilor nouă ani, fiind în retragere cu 28% de la începutul anului.