În Bulgaria, Italia, Grecia, Irlanda, Spania şi România, peste 20% dintre tinerii de 18-24 de ani nici nu muncesc, nici nu învaţă. ECONOMICA.NET îţi arată clasamanetul statelor europene, funcţie de ponderea tinerilor care le parazitează şi care sunt statele în care ponderea lor a crescut cel mai mult din 2007 până în 2011.
Bulgaria avea cea mai ridicată pondere a tinerilor între 18 şi 24 de ani care în 2011 nici nu munceau, nici nu erau prinşi într-o formă de învăţământ, potrivit publicaţiei spaniole El Pais, care citează un raport al Eurostat. În Bulgaria, aproape 28% (27.9%) dintre tinerii de 18-24 de ani nici nu învăţau, nici nu munceau în 2011. Olanda se află la celălalt capăt al clasamentului, cu doar 5% dintre tinerii de 18-24 de ani care nici nu munceau, nici nu învăţau în 2011. Media europeană a acestui indicator (ponderea tinerilor care nu muncesc şi nu învaţă, din numărul total al tinerilor din statul respectiv) era de 16,7% în 2011.
Unde sunt tineri români în clasament
România se află pe poziţia a şasea în topul statelor cu cei mai mulţi tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care nici nu muncesc, nici nu învaţă, după cifrele raportate în 2011.
Topul statelor europene cu cele mai mari valori ale indicatorului în 2011. Bulgaria, în vârful clasamentului
În topul statelor europene cu cele mai ridicate ponderi ale tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învaţă urmează Italia, Grecia şi Irlanda.
Italia raporta 25.2% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care nici nu învaţau, nici nu munceau în 2011, potrivit Eurostat, citat de El Pais.
Grecia urmează în top, cu 24.4% tineri care nici nu învăţau, nici nu munceau în 2011.
În Irlanda, 23.9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu munceau şi nici nu învăţau în 2011.
În Spania, 23,1% dintre tinerii de 18-24 de ani nici nu muncesc, nici nu învaţă.
În România, 20,9% dintre tineri parazitează statul.
Cipru ne urmează îndeaproape cu o pondere de 20,7%.
Letonia are 19,3% dintre tineri fără loc de muncă şi fără să fie prinşi într-o formă de învăţământ.
Marea Britanie: 18,4%;
Slovacia: 18,2%.
La polul opus, Luxemburg, Austria, Danemarca şi Slovenia, în această succesiune, au sub 10% tineri de 18-24 de ani care nici nu muncesc, nici nu lucrează.
Aşa cum arătam mai sus, Olanda avea în 2011 cea mai mică valoarea a indicatorului (5%).
Sursa: Eurostat, citat de El Pais.
Cum arăta clasamentul în 2007, înainte de criză
Bulgaria: 24% dintre tineri nici nu munceau, nici nu învăţau în 2007. În patru ani, ponderea tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învaţă din Bulgaria a urcat cu 3,9 pp.
Italia avea 20,1% dintre tineri care nici nu învăţau, nici nu lucrau în 2007. În 4 ani, ponderea lor a urcat cu 5,1 pp.
Slovacia se afla în 2007 pe poziţia a treia în clasamentul statelor cu cele mai ridicate ponderi ale tinerilor fără loc de muncă şi fără să fie înrolaţi într-o formă de învăţământ, potrivit Eurostat. Concret, 16,1% dintre tineri de 18-24 de ani nici nu munceau, nici nu învăţau în 2007, în Slovacia. În patru ani, ponderea lor a ucat cu 2,1 pp.
România ocupa a patra poziţie în top, în 2007, cu 16% dintre tinerii de 18-24 de ani care nici nu învăţau, nici nu lucrau. În patru ani, ponderea lor a urcat cu 4,9 pp.
Grecia urmează în topul din 2007, cu 15,7% dintre tineri care nici nu munceau, nici nu mergeau la şcoală. În patru ani, ponderea lor a urcat cu 8,7 pp.
Marea Britanie a avut 14,9% dintre tineri care nu urmau o şcoală şi nici nu munceau. Ponderea lor a urcat cu 3,5 pp.
Irlanda şi Spania au avut creşteri semnificative ale ponderii tinerilor care nu munceau, nici nu învăţau în intervalul 2007-2011. În Irlanda, ponderea lor a urcat cu 11,4 pp în această perioadă. În Spania, a urcat cu 9,3 pp.
Media europeană a indicatorului în 2007 a fost de 14,9%.
Olanda a fost şi în 2007 statul cu cea mai mică pondere a tinerilor care nici nu învaţau, nici nu munceau, potrivit Eurostat.
Cele mai mari creşteri ale ponderii tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învaţă în Europa din 2007 până în 2011 s-au înregistrat, în această succesiune, în Irlanda (peste 11 pp în patru ani), Spania (peste 9 pp în patru ani), Grecia (peste 8 pp).