„Administratorul judiciar are dreptul să decidă terminarea sau continuarea contractelor. Dacă va alege continuarea acestora, contractele vor trebui renegociate. Există prezumţia că aceste contracte sunt frauduloase pentru că preţul a fost sub nivelul pieţei”, a declarat Piperea pentru MEDIAFAX.
El a adăugat că legea insolvenţei prevede că pot intra sub incidenţa suspiciunii de fraudă contractele şi actele adiţionale la contracte încheiate în ultimii trei ani.
„Dacă va exista suspiciunea de fraudă, contractele vor fi anulate. Dacă aceste contracte se făceau la preţul pieţei, nu ar mai fi existat suspiciunea de fraudă. Administratorul judiciar este cel care trebuie să decidă dacă vreunul dintre contracte este fraudulos”, a precizat Piperea.
Ministerul Economiei a arătat, într-un comunicat, că decizia de a solicita intrarea în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al Hidroelecrtrica, menţionând că instituţia nu „interferează” în procedurile judiciare ale companiilor pe care le deţine.
„Hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăţile comerciale cu capital de stat pentru a nu influenţa în niciun mod instanţele de judecată”, se arată în comunicatul Ministerului Economiei.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a introdus la finele săptămânii trecute o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti, iar instanţa a stabilit primul termen de judecată pentru miercuri, 20 iunie.
Premierul Victor Ponta a înfiinţat în urmă cu aproape două săptămâni un comitet care să evalueze situaţia economico-financiară a companiei Hidroelectrica şi să prezinte Guvernului, în maximum o săptămână, o informare pe această temă şi propuneri de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea activităţii societăţii.
Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.
Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieţilor deştepţi” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.
Guvernul a început la sfârşitul anului trecut renegocierea contractelor cu „băieţii deştepţi”, la cererea Fondului Monetar Internaţional, îţnsă nu a prezentat încă rezultatele finale ale acestei operaţiuni.
În paralel, Comisia Europeană a anunţat în aprilie că a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale.
Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.
Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat la jumătate lunii mai, că Hidroelectrica a obţinut, în urma negocierilor cu „băieţii deştepţi”, trecerea contractelor pe piaţa concurenţială, eliminând tarifele fixe din aceste acorduri.
Chiţoiu a adăugat atunci că nu prezintă deocamdată detalii, pentru că negocierile sunt încă în derulare, menţionând că niciun contract bilateral nu a fost reziliat şi că toate acordurile vor avea aceeaşi formulă de calcul a preţului.
Tot în urmă cu două săptămâni, Guvernul a decis înlocuirea directorului general al Hidroelectrica Dragoş Zachia cu un fost director din grupul CEZ România, Gheorghe Ştefan.