”În mod justificat, ACTA a generat mai mult interes public şi emoţie decât orice alt text juridic internaţional dezbătut în acest parlament. Este lipsit de etică şi scandalos ca eurodeputaţii să îşi ascundă de opinia publică modul în care votează cu privire la acest dosar important. Eurodeputaţii sunt aleşi pentru a-i reprezenta pe cetăţeni, nu pentru a-i evita”, a spus eurodeputatul liberal italian Niccolo Rinaldi. El a adăugat că grupul liberal va cere vot la vedere joi, în Comisia INTA, cu privire la ACTA.
Olandeza Marietje Schaake (partidul D66), care a precizat că eurodeputaţii ALDE se vor pronunţa contra ACTA, a denunţat la rândul său intenţia grupului PPE. „Dacă eurodeputaţii PPE cer vot secret, ei arată o ultimă sfidare milioanelor de cetăţeni europeni care s-au pronunţat contra ACTA şi pentru un internet liber”, a menţionat Schaake.
Comisia de comerţ internaţional a Parlamentului European va supune joi la vot ACTA, fiind de aşteptat să respingă documentul după ce alte patru comisii europarlamentare au făcut acelaşi lucru. În urmă cu trei săptămâni, Comisia pentru libertăţi civile, Comisia pentru industrie, cercetare şi energie şi Comisia pentru afaceri juridice ale Parlamentului European s-au pronunţat prin vot contra ACTA, iar ele au fost urmate acum zece zile de Comisia pentru dezvoltare. În dosarul ACTA, aceste patru comisii au doar drept de opinie, INTA având votul decisiv.
Toate statele UE – cu excepţia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei şi Olandei – plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia au semnat ACTA.
Supunerea la vot a acordului în plenul Parlamentului European este prevăzută pentru luna iulie. În data de 25 aprilie, INTA a amânat cu o lună, pentru luna iunie, votul său în privinţa ACTA, în contextul în care raportorul principal în acest dosar sensibil, britanicul David Martin, şi-a prezentat oficial recomandarea ca acordul să fie respins. Pentru a intra în vigoare în UE, tratatul are nevoie de aprobarea Parlamentului European, care nu poate aduce însă amendamente.
Dacă PE va vota în favoarea ACTA, atunci Ciprul, Estonia, Slovacia, Germania şi Olanda vor trebui să semneze acordul şi toate statele membre vor trebui să-l ratifice (plus cel puţin cinci state din afara UE), înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Dacă Parlamentul European va respinge acordul, ACTA nu va putea intra în vigoare în UE. Totuşi, dacă şase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra în vigoare în ţările respective.