Luna viitoare, la Strasbourg, va avea loc votul în plenul decisiv, iar la acesta se va ține cont de recomandarea pe care o dă azi INTA, informează sursa citată.
Presa internațională relata ieri faptul că votul de astăzi ar putea fi unul plin de surprize, și asta pentru că numărul susţinătorilor ACTA (15) este egal cu cel al adversarilor (15).
Temerile privind trecerea proiectului de INTA au fost cu atât mai mari cu cât grupul Partidului Popularilor Europeni (PPE, cel mai numeros grup europarlamentar) a cerut ca votul din Comisia de comerţ internaţional a PE să aibă loc în secret. Grupul europarlamentar liberal (ALDE) a contestat dur această propunere.
”În mod justificat, ACTA a generat mai mult interes public şi emoţie decât orice alt text juridic internaţional dezbătut în acest parlament. Este lipsit de etică şi scandalos ca eurodeputaţii să îşi ascundă de opinia publică modul în care votează cu privire la acest dosar important. Eurodeputaţii sunt aleşi pentru a-i reprezenta pe cetăţeni, nu pentru a-i evita”, a spus eurodeputatul liberal italian Niccolo Rinaldi. El a adăugat că grupul liberal va cere vot la vedere joi, în Comisia INTA, cu privire la ACTA.
Olandeza Marietje Schaake (partidul D66), care a precizat că eurodeputaţii ALDE se vor pronunţa contra ACTA, a denunţat la rândul său intenţia grupului PPE. „Dacă eurodeputaţii PPE cer vot secret, ei arată o ultimă sfidare milioanelor de cetăţeni europeni care s-au pronunţat contra ACTA şi pentru un internet liber”, a menţionat Schaake.
Comisia de comerţ internaţional a Parlamentului European va supune joi la vot ACTA, fiind de aşteptat să respingă documentul după ce alte patru comisii europarlamentare au făcut acelaşi lucru. În urmă cu trei săptămâni, Comisia pentru libertăţi civile, Comisia pentru industrie, cercetare şi energie şi Comisia pentru afaceri juridice ale Parlamentului European s-au pronunţat prin vot contra ACTA, iar ele au fost urmate acum zece zile de Comisia pentru dezvoltare. În dosarul ACTA, aceste patru comisii au doar drept de opinie, INTA având votul decisiv.
Toate statele UE – cu excepţia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei şi Olandei – plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia au semnat ACTA.