Oficialii nu au indicat că guvernele din zona euro ar fi dispuse să acorde noului executiv de la Atena mai mult timp pentru atingerea ţintelor de echilibrare a bugetului, potrivit Bloomberg.
Totodată, miniştrii s-au contrazis privind structura programului de recapitalizare de 100 miliarde euro pentru băncile spaniole.
„Este încă nevoie să facem progrese pe această chestiune”, a declarat ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici, după încheierea şedinţei de la Luxemburg.
Elaborarea acordului cu Spania este atât de sensibilă politic încât se pare că va trebui stabilită de şefii de stat sau de guvern din UE la summit-ul din 28-29 iunie.
Grecia a încheiat, din 2010, două acorduri de finanţare externă cu UE şi FMI, în valoare totală de 240 miliarde euro. Cea mai mare parte a sumei vine de la guvernele din zona euro, iar obiectivul final al programului în derulare este de reducere a deficitului bugetar la 2,1% din PIB până în 2014.
Noul guvern de la Atena, rezultat în urma alegerilor de la sfârşitul săptămânii trecute, pare pregătit să ceară extinderea acestui termen cu doi ani.
Summit-ul de la sfârşitul lunii iunie, al 19-lea de la izbucnirea crizei datoriilor de stat la finele anului 2009, reprezintă o nouă încercare de reconciliere a viziunilor divergente ale liderilor europeni privind strategia anticriză şi reformarea economiei zonei euro.
Germania şi celelalte state disciplinate fiscal nu doresc relaxarea condiţiilor din acordurile de finanţare cu ţările aflate în dificultate şi nu sunt pregătite să-şi asume măsuri precum obligaţiunile comune, garantarea în comun a depozitelor bancare sau asumarea unui rol mai activ de către Banca Centrală Europeană, pentru a nu face presiuni pe banii contribuabililor.
Cancelarul german Angela Merkel se va întâlni vineri, la Roma, cu premierul italian Mario Monti, prim ministrul spaniol Mariano Rajoy şi preşedintele francez Francois Hollande, pentru a încerca să se pună de acord asupra unei strategii comune înaintea summit-ului de săptămâna viitoare.
Monti, Hollande şi Rajoy, administratorii a 49% din economia de 9.800 miliarde euro a zonei euro, au criticat accentul pus de Merkel pe austeritate şi „răceala” Germaniei faţă de propuneri precum obligaţiunile comune la nivelul eurozonei sau garantarea în comun a depozitelor bancare.
Spania a trecut în prima linie a crizei datoriilor de stat şi se pregăteşte să solicite un ajutor extern de 100 miliarde euro pentru recapitalizarea băncilor din ţară, afectate grav de prăbuşirea pieţei imobiliare în 2008.
Solicitarea oficială de sprijin ar trebui transmisă până luni, 25 iunie, la timp pentru a fi discutată în cadrul summit-ului din 28-29 iunie.
Auditorii externi chemaţi de guvernul spaniol pentru a evalua situaţia băncilor şi-au prezentat joi raportul, concluzionând că sistemul bancar din Spania are nevoie de recapitalizări în valoare totală de 62 miliarde euro.
În pofida sumei mai mici faţă de ajutorul de 100 miliarde euro convenit de principiu de miniştrii Finanţelor din zona euro, costurile de finanţare a Spaniei au continuat să crească, investitorii fiind îngrijoraţi că împrumutul extern ar putea primi prioritate la plată, măsură în defavoarea creditorilor privaţi în cazul unui default.