Un împrumut acordat din Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF), în urma căruia Ciprul ar deveni a cincea ţară care a primit ajutor prin intermediul EFSF, este „de preferat”, a afirmat Vassos Shiarly.
Posibilitatea unui credit din Rusia i-a alarmat pe unii politicieni, în condiţiile în care Ciprul este singurul stat membru al UE cu un guvern comunist.
„Studiem în acest moment opţiunile pe care le avem. Nu este o problemă de preferinţă, ci de opţiuni. Cu cât avem mai multe opţiuni, cu atât mai bine este pentru noi”, a afirmat Shiarly.
Miercuri, doi oficiali ciprioţi au declarat pentru Bloomberg că statul este presat de autorităţile europene să ceară un pachet de asistenţă financiară de 10 miliarde de euro (12,7 miliarde de dolari), deşi guvernul de la Nicosia încearcă să limiteze ajutorul pentru băncile cipriote.
Ciprul, care a luat deja un împrumut de la Rusia, ar putea obţine un nou credit din această ţară, care-i va îmbunătăţi poziţia la negocierile cu partenerii din zona euro.
Un oficial de la Nicosia a afirmat că Ciprul, care a aderat la UE în 2004 şi la zona euro în 2008, a sfidat presiunile UE pentru solicitarea unui ajutor financiar înainte de alegerile din Grecia din 17 iunie.
Cipru, una din cele mai mici economii din zona euro, nu mai poate să se finanţeze de un an de pe pieţele financiare din cauza expunerii excesive a băncilor sale la criza din Grecia. Până la data de 30 iunie, autorităţile de la Nicosia trebuie să găsească echivalentul a 10% din PIB pentru a recapitaliza Cyprus Popular Bank, prezentă şi în România, în cazul în care nu va fi găsit un investitor privat.
Moody’s Investors Service a retrogradat săptămâna trecută ratingurile principalelor trei bănci din Cipru (Bank of Cyprus, Hellenic Bank Public şi Cyprus Popular Bank), prezente şi pe piaţa din România, din cauza expunerii deosebite pe Grecia.