Michael Link: Poziţia critică a Berlinului privind România a fost mai mult decât necesară

Aflat joi şi vineri în vizită la Bucureşti, Link a arătat că a discutat cu oficialii români – ministrul de Externe, Andrei Marga, ministrul Afacerilor Externe, Leonard Orban, şi secretarul de stat în MAE Luminiţa Odobescu despre îngrijorările şi întrebările Guvernului Federal transmise părţii române privind evenimentele recente produse în politica internă, referendumul din 29 iulie, dar şi comportamentul politicienilor români din ultimii 10 ani.

Oficialul Ministerului Federal de Externe a subliniat că ambasadorul României, Lazăr Comănescu, a fost convocat joi de Guvernul german pentru a i se transmite îngrijorarea privind independenţa Curţii Constituţionale din România şi necesitatea respectării avizelor acesteia.

Germania pleacă de la premisa că Guvernul României va respecta angajamentele pe care premierul Victor Ponta le-a asumat în discuţiile de la Bruxelles cu oficialii europeni, arătând că în caz contrar România s-ar putea confrunta cu o criză de încredere de lungă durată, a afirmat Michael Link, care este şi comisar responsabil cu cooperarea franco-germană, membru al Bundestagului, reprezentând FDP – Partidul Liberal din Germania.

El a arătat că ecuaţia aderării României la spaţiul Schengen a fost modificată în urma evenimentelor din ultimele zile, însă Guvernul de la Bucureşti mai are timp până în septembrie, când va fi avizul Consiliului JAI şi trebuie să folosească în mod util această perioadă.

Totodată, Link a arătat că Guvernul Federal nu a încercat să intervină în lupta politică din România de o parte sau alta.

Prezentăm interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de către Michael Georg Link:

Reporter: Aţi avut o vizită aici la Bucureşti, unde aţi avut întâlniri cu ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, cu ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, cu secretarul de stat în MAE Luminiţa Odobescu. Care a fost agenda discuţiilor şi care sunt concluziile acestor discuţii cu oficialii români?

Michael Georg Link: Această vizită este una planificată de mult timp, ea ţine de tratativele purtate la nivel european cu privire la cadrul financiar multianual 2014-2020, am purtat discuţii îndelungate pe marginea acestui subiect, în speranţa că vom putea finaliza tratativele în decembrie 2012. De aceea, am avut foarte mult de lucru, dar sigur că am dezvoltat şi alte subiecte de actualitate politică.

Rep.: În această săptămână au fost unele poziţii ale Guvernului Germaniei referitoare la situaţia curentă politică. Iar ieri a fost o convocare a ambasadorului României la Cancelaria Guvernului Germaniei. Aţi avut şi dumneavoastră ieri discuţii cu oficialii români referitoare la această situaţie?

M.G.L.: Discuţiile purtate ieri au avut loc într-un moment al zilei anterior întâlnirii dintre primul-ministru Victor Ponta şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi anterior convocării domnului ambasador al României la Berlin, Lazăr Comănescu, de reprezentanţi ai Guvernului Federal. În ciuda acestui fapt, am abordat în cadrul discuţiilor îngrijorările Guvernului Federal, dar şi întrebările critice adresate de Guvernul Federal către Executivul de la Bucureşti referitoare la evenimentele recente produse în politica internă, legat de referendumul care va avea loc în România, dar şi de comportamentul politicienilor în ultimii 10 ani.

Rep.: Cum consideraţi informaţiile transmise ieri de partea română în răspuns la aceste îngrijorări ale dumnevoastră? Sunt mulţumitoare răspunsurile, îngrijorarea persistă?

M.G.L.: Cred că întâlnirile pe care le-a avut ieri domnul Ponta la Bruxelles cu domnul Barroso şi cu domnul Van Rompuy reprezintă un element important, pentru că ele sunt expresia unei promisiuni ferme pe care şi-o asumă premierul Ponta în sensul elucidării situaţiei, în sensul unei strânse cooperări între România şi Comisia Europeană în cadrul paşilor ce vor urma. Cred că această promisiune este cât se poate de importantă. Noi plecăm de la premisa că domnul premier Ponta îşi va respecta promisiunea dată. Această comunicare care se impune acum între Executivul de la Bucureşti şi Comisia Europeană este una foarte importantă, pentru că ea ajută la identificarea unor soluţii, pentru că în caz contrar ne-am confrunta cu o criză de încredere pe lungă durată, care nu poate fi în interesul nimănui. Iar în sensul unei bune elucidări a situaţiei se impune cât de curând posibil publicarea avizelor Curţii Constituţionale, cât şi a motivărilor acestora. Cred că instituţiei europene i s-ar permite astfel să îşi formeze o imagine foarte completă şi proprie asupra situaţiei, cât şi opiniei publice din România i s-ar permite să obţină acele informaţii necesare pentru opţiunea de la referendum. Un element în plus, nu este vorba de a acuza România şi de a o pune pe banca acuzaţilor, ne considerăm prieteni ai României, de aceea suntem cât se poate de interesaţi în elucidarea lucrurilor. Ne-au îngrijorat rapiditatea cu care au evoluat lucrurile şi schimbările efectuate nu doar la nivel instituţional, cât şi în ceea ce priveşte procedura de suspendare a preşedintelui. De aceea ne-am permis aceste întrebări critice, pentru că este vorba de respectarea unor standarde europene comune. De aceea a fost şi din partea noastră o reacţie critică şi rapidă. Astfel de întrebări critice le-am pune peste tot în lume unde s-ar impune să le punem, dar având în vedere rapiditatea evenimentelor din România, vreau să vă spun că a fost mai mult decât necesar să le adresăm. Nu îmi aduc aminte personal în ultimii ani să fi asistat la aceste schimbări atât de rapide în viaţa politică a altor ţări membre ale UE.

Rep.: Există, astăzi, vineri, în continuare o îngrijorare a Guvernului Germaniei referitoare la corectitudinea referendumului de pe 29 iulie, că acesta ar putea să nu respecte standardele europene de democraţie?

M.G.L.: Depinde de acele condiţii impuse de Curtea Constituţională în legătură cu desfăşurarea referendumului. Noi ne aşteptăm ca acestea să fie implementate şi respectate în totalitate. Pentru a cunoaşte condiţiile, trebuie să avem publicate formularea scrisă a avizelor şi motivarea lor. Comisia Europeană, pentru că acesta este rolul care îi revine, trebuie să controleze respectarea standardelor europene comune şi nu noi, germanii, ne considerăm judecătorul suprem în acest litigiu. Este mai degrabă Guvernul României cel care trebuie să implementeze în totalitate avizele Curţii Constituţionale, în strânsă corelare cu Comisia Europenă, pentru o bună reglementare şi desfăşurare a referendumului.

Rep.: Pe lângă semnalele politice, aţi avut semnale din partea comunităţii germane de afaceri că această situaţie ar putea afecta relaţia economică, ar putea fi afectată încrederea în climatul de afaceri românesc, care oricum a mai fost criticat?

M.G.L.: Interesul mediului de afaceri, al comunităţii de afaceri germane, pentru România a fost întotdeauna mare. Şi ei îşi pun exact aceleaşi întrebări, vor să ştie precis ce s-a întâmplat în România. Cred că este în interesul atât al Guvernului român, dar şi al României în general să răspundă cât de curând posibil şi să îndepărteze aceste eventuale temeri ale oamenilor de afaceri. De aceea, în opinia mea, vizita premierului Ponta la Bruxelles reprezintă şansa unui nou început, care se va desfăşura bineînţeles cu sprijinul Bruxelles-ului, pentru că nu trebuie să fie vorba de o luptă de distrugere între diferitele partide politice din România, cu toţi trebuie să fie cetăţeni ai acestei ţări şi să vadă în acest evenimente şi o nouă şansă pentru o cultură politică sănătoasă.

Rep.: Care este poziţia Guvernului Federal referitoare la Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei? Se doreşte menţinerea acestuia, pentru ce durată, dacă se poate preconiza în acest moment? Guvernul German mai susţine luarea unei decizii privind aderarea României la spaţiul Schengen în septembrie? Mai este posibilă această aderare, chiar şi în doi paşi, cu primul pas făcut până la sfârşitul acestui an?

M.G.L.: Foarte complicată întrebarea. Este dificilă, pentru că ecuaţia este uşor schimbată de evenimentele ultimelor zile. Şi totuşi, cred că aderarea la spaţiul Schengen ţine de anumiţi factori tehnici sau administrativi, de îndeplinirea anumitor condiţii. Atât dumnevoastră, cât şi eu, aşteptăm cu nerăbdare raportul MCV din 18 iulie, vom vedea atunci care sunt concluziile Comisiei Europene. De aceea consider că Guvernul României trebuie să întreprindă aceşti paşi de care vorbeam mai înainte în strânsă corelare cu instituţiile europene. În septembrie, miniştrii de Interne din ţările UE se vor pronunţa în legătură cu avizul pozitiv pentru o eventuală aderare la spaţiul Schengen. Până atunci mai este timp şi este vorba de o anumită marjă de acţiune pe care România trebuie să o folosească în mod util, reprezentând o şansă pentru ţara dumneavoastră. Referitor la MCV, înaintea evenimentelor recente din România, Guvernul Federal s-a pronunţat întotdeauna fără echivoc că îşi doreşte menţinerea Mecanismului şi că nu trebuie suspendat acesta. Poziţia a fost întotdeauna neschimbată, noi am considerat-o corectă. O ultimă remarcă: noi, Guvernul Federal, ne considerăm prieteni ai României şi niciodată nu am încercat în acest conflict să ne punem de o parte sau de alta. Cred că şi înaintea suspendării am observat cu mare atenţie, pas cu pas, acea acumulare din partea preşedintelui Traian Băsescu a anumitor prerogative, am fost cu toţii critici, ne-am pronunţat critic şi aceasta am făcut-o în calitate de prieteni. De aceea, repet, nu suntem partizani nici pentru unii, nici pentru ceilalţi şi, totuşi, întrebările critice pe care le formulăm în această perioadă sunt adresate Guvernului român, pentru că acum este vorba despre acţiunile şi măsurile acestuia.