CNE a finalizat raportul privind teza de doctorat a lui Ponta, care trebuie avizat de MECTS

„A fost întocmit şi aprobat raportul final, care va merge la Direcţia Juridică a Ministerului Educaţiei, pentru avizul de legalitate. Până la obţinerea acestui aviz, nu poate fi făcut public conţinutul raportului, în conformitate cu regulamentul Consiliului”, a declarat Gabriela Catană, purtătorul de cuvânt al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) – instituţie pe lângă care funcţionează CNE.

Potrivit oficialului ANCS, la întocmirea raportului s-a ţinut cont de raportul Comisiei Tehnice alcătuite la solicitarea CNE, potrivit căruia procedurile în urma cărora Ponta a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice au fost în acord cu legislaţia în vigoare în 2003 şi nu se poate susţine calificarea de plagiat, potrivit unui document intrat în posesia MEDIAFAX.

„Teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta şi susţinută public în anul 2003 respectă cerinţele academice din acea perioadă şi este comparabilă din punct de vedere al acestor cerinţe cu alte teze de doctorat susţinute în acea perioadă. Teza de doctorat are un titlu clar, dezvoltat corespunzător pe parcursul lucrării. Tema tezei de doctorat este în domeniul preocupărilor academice ale doctorandului şi conducătorului de doctorat. Teza de doctorat este clar structurată, are un plan de cercetare coerent. Metodologia este în concordanţă cu normele şi practicile din domeniul ştiinţelor juridice la acea dată. Cercetarea, aşa cum rezultă din referatele comisiilor de susţinere, prezintă elemente de noutate şi cuprinde analize pertinente. Bibliografia utilizată de autor este menţionată la sfârşitul lucrării”, a constatat Comisia Tehnică, potrivit documentului.

Comisia Tehnică a concluzionat, de asemenea, că „sunt unele deficienţe în ceea ce priveşte trimiterile bibliografice în interiorul capitolelor, însă nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta şi-ar fi însuşit paternitatea unor idei, concepte, modele care nu-i aparţineau şi le-ar fi prezentat drept contribuţii personale originale”, conform aceluiaşi document.

La elaborarea acestor concluzii, Comisia Tehnică a luat în discuţie analizarea cadrului legal în vigoare de la data admiterii până la data susţinerii publice a tezei de doctorat şi acordării titlului de doctor, având în vedere principiul neretroactivităţii legii.

„În anul 1999, la data admiterii erau în vigoare prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, HG nr. 37/1999 privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, acte normative care au rămas în vigoare până la acordarea titlului de doctor”, s-a precizat în document.

Comisia tehnică a fost alcătuită de CNE din specialişti în drept penal internaţional, în urma unor solicitări de recomandare formulate de Consiliu către facultăţile de Drept din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Practic, conducătorii acestor facultăţi au fost solicitaţi să recomande câte doi-trei specialişti, din rândul cărora a fost constituită această comisie, au precizat oficialii ANCS.

ANCS a subliniat că CNE este singura structură instituţională exclusiv competentă să se pronunţe pe cazuri ce pot constitui abateri ale demnitarilor de la normele de bună conduită, iar în acest context va analiza şi sesizarea premierului Ponta, în vederea clarificării acuzaţiilor de plagiat.

În afară de CNE, asupra tezei de doctorat a premierului se va pronunţa şi Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti (UB), instituţia de învăţământ superior anunţând, luni, că o hotărâre în acest caz va fi luată „în cel mai scurt timp posibil”.

Reprezentanţii UB au precizat că instituţia de învăţământ superior s-a autosesizat în acest caz, în baza Cartei Universităţii din Bucureşti.

Analizele asupra tezei de doctorat a lui Ponta efectuate de Comisia de Etică a UB şi de CNE vin după ce un al treilea for, respectiv Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), a decis, în şedinţa din 29 iunie, că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor.

Preşedintele Consiliului General al CNATDCU, Marius Andruh, declara că a fost analizată, pagină cu pagină, o lucrare de 307 pagini, constatându-se că 85 dintre acestea sunt copieri fără indicarea sursei, foarte uşor de detectat.

În ce priveşte bibliografia lucrării de doctorat a lui Ponta („Curtea Penală Internaţională”), în cazul a aproape 40 de pagini ale lucrării nu a fost menţionată sursa, potrivit CNATDCU.

Liviu Pop, care a asigurat interimatul la conducerea Ministerului Educaţiei, a emis, înaintea şedinţei din 29 iunie, un ordin de reorganizare a CNATDCU şi a susţinut că acest for nu are competenţă să ia decizii legate de doctoratul lui Ponta.

La momentul lansării acuzaţiilor, Ponta declara că va renunţa la titlul de doctor dacă se va stabili, de către comisia de specialitate de la Ministerul Educaţiei, că a greşit trecând la sfârşitul tezei de doctorat autorii din care a citat la bibliografie, şi nu în subsolul paginii.

Premierul a transmis ANCS o adresă prin care solicită să îi fie analizată teza de doctorat susţinută în 2003.

La 2 iulie, Victor Ponta a afirmat că membrii CNATDCU care au stabilit că teza sa de doctorat reprezintă un plagiat s-au reunit din partea PDL ca pentru o „execuţie mafiotă”, fără să fi studiat vreodată o astfel de lucrare, şi a precizat că nu va renunţa la titlul de doctor şi nici nu va demisiona.

Premierul este acuzat de plagiat, conform revistei Nature, care susţine că a accesat documente prezentate de o persoană anonimă indicând faptul că mai mult de jumătate din teza sa de doctorat privind Curtea Penală Internaţională ar conţine texte copiate.