Agricultorii cer instituirea stării de urgenţă în mai multe regiuni

Potrivit Steluţei Duţu, din cadrul Asociaţiei Producătorilor Agricoli Brăila, în judeţ sunt zeci de mii de hectare compromise din cauza secetei prelungite, astfel încât se impune decretarea stării de urgenţă, scrie MEDIAFAX.

„Situaţia e catastrofală şi solicităm stare de urgenţă în agricultură, nu ştiu în alte judeţe cum e, dar la Brăila cu toate că se irigă circa 50 de mii hectare în Insula Mare a Brăilei şi în restul judeţului vreo 20 de mii de hectare, temperaturile de 60 de grade la soare şi 40 de grade la umbră n-au lăsat nici albinele să polenizeze, nu fructifică, iar masa vegetativă care va rămâne nu avem zootehnie ca s-o folosim”, a declarat Steluţa Duţu, reprezentant al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Brăila.

Citeşte şi Care sunt judeţele cele mai afectate de secetă

În judeţul Buzău, agricultorii spun că seceta a distrus culturile de porumb şi floarea-soarelui, apreciind că un an atât de prost penmtru agricultură ca 2012 nu s-a mai întâlnit din anul 1980.

Potrivit statisticilor, în judeţul Brăila arată că sute de hectare sunt compromise în proporţie de peste 50 la sută din cauza secetei. De exemplu, cu grâu, au fost înfiinţate circa 75.000 hectare, iar mai mult de 35.000 hectare sunt în prezent reclamate ca fiind calamitate, producţia medie estimată fiind de maxim două tone de grâu la hectar.

Zonele cele mai afectate de secetă sunt situate spre limitele judeţului Brăila, unde costurile cu irigaţiile sunt însemnate din cauza distanţelor prea mari faţă de sursele de apă şi a nivelului solului mult prea ridicat faţă de staţiile de pompare de la Dunăre.

Singurele zone unde culturile nu sunt afectate de caniculă sunt cele unde fermierii şi-au permis să facă irigaţii, aşa cum este cazul în Insula Mare a Brăilei şi în Lunca Dunării.

Asociaţia Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Vrancea cere instituirea stării de urgenţă

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea, Constantin Bazon, cele mai afectate de secetă sunt culturile de porumb şi floarea-soarelui care sunt compromise iremediabil în proporţii covârşitoare.

Conform sursei citate, pagubele înregistrate de marii fermieri sunt la ora actuală de ordinul zecilor de miliarde de lei, însă nici micii agricultori nu-şi vor putea recupera măcar banii investiţi.

În aceste condiţii, asociaţiile de producători agricoli au solicitat Ministerului Agriculturii instituirea stării de urgenţă în judeţ.

„Nu prea am fost înţeleşi, domnul ministru a spus că încearcă să instaleze starea de urgenţă în România şi că ia măsuri de contracarare prin diminuarea preţului la energie, dar seceta e instalată în Vrancea de două luni cu mare intensitate. Totul e comprimis la floarea-soarelui şi porumb, nu mai putem salva nimic. Suntem neputincioşi aveam culturi la care speram să obţinem maximum de producţie. E mult prea târziu să mai facem ceva. Nici să tocăm porumbul ca masă verde să-l dăm animalelor. Care animale, cine mai are animale, cine are interes pentru aşa ceva, practic e pierdere totală”, a declarat, miercuri, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea, Constantin Bazon.

Pierderile fermierilor sunt cu atât mai mari cu cât unii au investit importante sume de bani în instalaţii de irigat pe care nu le pot folosi.

„Am investit mulţi bani, dar nu e apă pe canale, se invocă fel şi fel de contracte. Ar trebui în situaţia în care ne aflăm, ca din sursa de bază, fie că-i Siret ori altceva, sa fie pompată apă pe canale şi să putem iriga. In Vrancea, nu e un metru cub de apă pe niciun canal. Trebuia să avem apă, să ia fiecare cu ce poate şi să irige. Dar culturile sunt compromise, acum nu se mai poate face nimic”, a adăugat Bazon.

În Vrancea, suprafeţele irigate au scăzut de la un an la altul, din 2009 până anul trecut reducându-se la jumătate, adică la 1.400 de hectare. În cifre concrete, asta înseamnă că nici măcar unu la sută din suprafaţa arabilă a judeţului nu este irigată, iar o contribuţie importantă la acest adevărat dezastru au avut-o hoţii de fier vechi, care au devalizat sistemele de irigaţii în ultimii 20 de ani.

Prahova: Mii de hectare de teren afectate de secetă; contracte pentru irigaţii, doar pentru 12,5 ha

Aproximativ 8.000 de hectare de teren cultivate cu porumb şi floarea-soarelui în judeţul Prahova au fost afectate de secetă, iar numărul acestora ar putea creşte dacă nu va ploua, în condiţiile în care proprietarii a doar 12,5 hectare de teren au încheiat contracte pentru irigaţii cu ANIF.

Aproximativ 8.000 din totalul de 80.000 de hectare de teren cultivate cu porumb şi floarea-soarelui în judeţul Prahova au fost afectate de secetă, a declarat corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Direcţiei Agricole Prahova, Marian Marcu.

Acesta a precizat că, în acest moment, culturile nu sunt calamitate, în sensul că nu au fost complet distruse, însă plantele „suferă” din cauza lipsei de apă, iar producţiile vor fi „semnificativ diminuate”.

„Deficitul de apă în sol este de aproximativ o mie de metri cubi la hectar, ceea ce înseamnă că apa este prea puţin accesibilă plantelor”, a afirmat Marian Marcu.

Reprezentantul Direcţiei Agricole Prahova a precizat că suprafaţa de 8.000 de hectare de teren cu culturi afectate „poate creşte de la zi la zi din cauza secetei şi a temperaturilor ridicate pe o perioadă prelungită”.

Cele mai afectate zone din Prahova sunt cele din sudul, estul şi sud-estul judeţului.

În ceea ce priveşte suprafeţele de teren agricol irigate, datele furnizate de reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) – filiala Prahova arată că, la nivelul judeţului, ANIF are contracte pentru irigarea a 12,5 hectare de teren, deşi în Prahova există peste 20.000 de hectare de teren care ar putea fi irigate fiindcă sunt deja amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru irigaţii.

Astfel, potrivit Nicoletei Ioniţă, şef exploatare patrimoniu în cadrul ANIF Prahova, la nivelul întregului judeţ 20.921 hectare de teren sunt amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru irigaţii, iar din această suprafaţă 4.748 de hectare sunt considerate suprafeţe „funcţionale”, adică pe aceste hectare instalaţiile pot fi puse imediat în funcţiune.

Cu toate acestea, ANIF Prahova are anul acesta contracte pentru irigaţii sezoniere pentru doar 12,5 hectare de teren. Este vorba despre două loturi, unul în zona localităţiilor Floreşti, Filipeştii de Pădure, Măneşti şi Cocorăştii Colţ denumit „Iazul morilor”, altul în apropierea lacului de acumulare de la Nedelea, cunoscut sub denumirea de „Leaot”.

„Solicitările de apă ale beneficiarilor sunt mici, pentru că probabil nu au fonduri”, a explicat Nicoleta Ioniţă.

Reprezentantul ANIF Prahova a arătat că preţul pentru irigaţiile executate de ANIF este calculat la mia de metri cubi de apă, iar tariful este format în cea mai mare parte din preţul pentru apă, aşa cum este el stabilit de Apele Române.

Astfel, Nicoleta Ioniţă a arătat că pentru lotul de pământ „Iazul morilor” o mie de metri cubi de apă pentru irigaţii costă 25 de lei, iar pentru zona „Leaot” preţul este de 109,72 lei pentru o mie de metri cubi, pentru că tariful perceput de Apele Române este mai mare. Concret, din cei 109,72 lei preţul apei este de 106,92 lei.

„Noi am dori să irigăm, dar nu suntem solicitaţi. Dacă omul nu vine să ceară apă, nu avem cum să-i dăm” a afirmat şeful de exploatare patrimoniu din cadrul ANIF Prahova.