Cepoi: Neasiguraţii şi evazioniştii fiscali vor fi trataţi numai în urgenţă. Apoi, doar dacă plătesc

„Nu ştiu dacă oamenii ar fi de acord să plătească pentru evazionişti. Noi, prin noua lege a sănătăţii, nu avem persoane neasigurate. Dar există două categorii de persoane care ar putea avea probleme şi care nu ar putea fi tratate decât în urgenţă. Este vorba despre persoanele protejate social şi care nu au depus actele pentru obţinerea acestui statut şi evazioniştii fiscali”, a explicat Cepoi.

Potrivit ministrului, există persoane cu venituri importante care nu plătesc contribuţia la sănătate. „De evazionişti se ocupă fiscul. Noi îi punem la plată”, a subliniat Vasile Cepoi.

Managerii spitalelor sunt de acord ca neasiguraţii şi evazioniştii să fie puşi la plată prin noua lege a sănătăţii.

„Este o decizie înţeleptă. Aşa se întâmplă în toată lumea. Dacă pacienţii au nevoie de asistenţă medicală cronică şi nu au asigurare medicală, să plătescă. La spital, se rezolvă doar urgenţa”, a declarat managerul Institutului Clinic Fundeni, Carmen Orban.

La rândul ei, prof. dr. Monica Pop, managerul Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice din Capitală, spune că guvernul, oricare ar fi el, trebuie să aibă curajul să oblige populaţia la plata contribuţiei la sănătate. „Guvernul să aibă curajul să oblige toată populaţia să plătească asigurările de sănătate. Atâta timp cât nu se va face acest pas – sigur, anitipopulist -, nu se va rezolva nimic. Efectele care par nepopulare vor avea efecte benefice asupra populaţiei”, a mai spus Pop.

Potrivit managerului de la Spitalul de Oftalmologie, dacă fiecare om ar plăti pe lună, în medie, 10 lei, s-ar aduna 40 de milioane de euro pe lună, ceea ce ar însemna un milion de euro pe lună pentru fiecare judeţ. Numai cu zece lei de om”, a mai spus managerul Monica Pop.

Tot Monica Pop a subliniat că „nu există ţară în care copiii şi oamenii în vârstă să nu plătească asigurări, ei fiind cei mai mari consumatori de servicii de sănătate”. „Să plătească toată lumea, cel puţin 10 lei plus. Dar nu am avut niciun guvern care să aibă curaj. Post spune că minimum 30 la sută dintre cei care ajung în spitalul nostru nu sunt asiguraţi, dar suntem spital de urgenţă şi trebuie să-i tratăm Nu este corect să nu plătească asigurări. Unii dintre cei mai bogaţi şi cu afaceri nu plătesc asigurări de sănătate”, a conchis Monica Pop.

Proiectul Legii sănătăţii cuprinde două tipuri de pachete de servicii, respectiv pachetul de bază şi cel de servicii sociale, alte două propuneri fiind la nivel de discuţii, explica ministrul Sănătăţii, la începutul lunii iulie, la conferinţa Mediafax Talks About Health Reform.

„Avem pachetul de bază, care este pentru toate persoanele asigurate. Pachetul de servicii sociale care ar trebui să acopere pentru persoanele vulnerabile. (…) Deci avem două pachete de bază. Aceasta este propunerea. Restul se referă la situaţii particulare care trebuie discutate cu Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe. (…) Alte două propuneri sunt la nivel de discuţie. Un pachet special de servicii care presupune costuri foarte mari în cheltuieli şi un număr redus de persoane, pentru care se propune constituirea unui fond special. Este deocamdată discutat, prezintă dificultăţi de punere în practică”, a spus ministrul.

Vasile Cepoi a explicat atunci că pachetul minim de servicii se referă la persoanele care vin în urgenţă. Astfel, persoanele care ajung în urgenţă vor fi tratate chiar dacă nu sunt asigurate, însă dacă se va stabili că acestea muncesc la negru şi nu s-au asigurat din rea-voinţă, vor trebui recuperate costurile.

Demnitarul a mai spus că a analizat structura pachetului de servicii de sănătate şi a constatat că există servicii care costă mai mult sau foarte mult şi care se dau la un număr redus de persoane, dar că sunt şi foarte multe medicamente al căror cost decontat este mai mic de zece lei pe lună, având însă costuri lunare în valoare de 1,7 miliarde de lei.

„O persoană care primeşte o compensare de zece lei la o reţetă, nu ştiu cât sprijin simte, dar cheltuirea a 1,7 miliarde se resimte puternic şi avem liste de aşteptare la cancer, diabet. Deci, ce facem? Dăm câte un kil să ajungă la toată lumea sau ne hotărâm că asigurăm riscul major? Trebuie să ne hotărâm pentru că e sigur că nu putem acoperi şi cele ieftine şi cele scumpe. Trebuie să fie decizia noastră”, a mai spus demnitarul.

Ministrul a făcut referire şi la persoanele în vârstă sau la cele cu venituri extrem de mici, explicând că pentru ele s-a propus un pachet social de servici de sănătate sau creşterea contribuţiei la sănătate, precizând că România are cea mai mică contribuţie la sănătate ca pondere din Europa.

„Avem cel mai mic PIB şi cel mai mic buget şi dacă toate sunt mici nu avem cum să avem performanţă. Cineva mi-a zis ca nu am curaj să-mi asum răspunderea. Decizia că susţinem pachetul sau creştem contribuţiile nu pot aparţine ministrului, ci Guvernului. Dificultatea de a lua o decizie este extrem de mare. Eu trebuie să prezint toate variantele cu avantaje şi dezavantaje”, a mai spus Vasile Cepoi.