În primele minute piaţa a scăzut cu aproape 1%, în condiţiile în care era o diferenţă notabilă între preţurile de cumpărare şi cele de vânzare ca urmare a scăderilor de joi. Astfel, unii investitori au decis să vândă, deşi ordinele erau pentru volume reduse de acţiuni. Ulterior, odată cu accelerarea creşterilor pe bursele vest-europene, cotaţiile de la BVB au început să revină uşor, iar după ora 11:00 bursa a trecut pe verde.
În şedinţa precedentă, piaţa locală a coborât cu 0,7%, vizibil mai puţin decât bursele vest-europene, care au scăzut cu până la 2,7%. Corecţiile de joi au venit pe fondul dezamăgirii investitorilor, care se aşteptau ca preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, să anunţe măsuri cu impact puternic pentru susţinerea economiei europene şi combaterea crizei datoriilor.
Spre deosebire de cursul de schimb, bursa nu a fost afectată joi de informaţia potrivit căreia Curtea Constituţională a amânat până în 12 septembrie anunţarea unei decizii privind referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, urmând să verifice listele electorale. De altfel, preţurile acţiunilor nu au fost influenţate vizibil nici de suspendarea preşedintelui sau de rezultatele votului referendumului.
Curtea a decis, vineri, să preschimbe pentru 31 august termenul stabilit pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Unii brokeri cred că un efect al tensiunilor politice asupra bursei este lichiditatea redusă, şi aşa afectată de perioada de vacanţă, pentru că investitorii se uită la riscul de ţară şi atunci nu vor să mai aloce prea mult pe România sau, din contră, ar cam reduce expunerile.
„În mod cert, incertitudinile politice pun presiune pe investitori şi îi fac să nu reacţioneze imediat conform tendinţei din pieţele externe.Volumele nu sunt mari, ceea ce este explicabil. Într-o ţară în care situaţia politică este incertă, iar guvernatorul băncii centrale declară că au existat mulţi investitori care au vândut titluri de stat, piaţa de capital are de suferit din punctul de vedere al lichidităţii”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest, Marcel Murgoci.
Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 21,4 milioane lei (4,6 milioane euro), sumă cu 20% sub rulajul şedinţei anterioare, de 26,7 milioane lei (5,8 milioane euro).
Titlurile SIF-urilor şi acţiunile Fondului Proprietatea au fost printre primele care au revenit vineri pe verde, iar la închiderea şedinţei plasau indicele BET-FI cu 1,27% peste nivelul de la finalul zilei anterioare.
În acelaşi timp, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în creştere cu 0,27%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, se plasa cu 0,62% peste nivelul din şedinţa precedentă. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
În acelaşi timp, indicele BET-BK avansa cu 0,5%. BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS).
Titlurile companiilor din sectorul energetic au ridicat indicele BET-NG cu 1,03%.
Cu transferuri în valoare cumulată de 11,9 milioane lei, acţiunile Fondului Proprietatea au acoperit 56% din rulajul pieţei. Cea mai recentă operaţiune cu aceste titluri a fost realizată la 0,5225 lei, preţ în creştere cu 0,48%. La acest preţ a fost realizat şi un deal, de 2,4 milioane lei.
„Reintrarea fondului Manchester Securities la cumpărare (la începutul lunii iulie – n.r.) a strâns mult mai mulţi investitori la cumpărare, iar preţul a crescut de atunci cu aproximativ 13%. Cred că perspectivele pozitive de ieşire din insolvenţă, cât de curând, a Hidroelectrica, precum şi vizita la Bucureşti a preşedintelui Bursei din Polonia au mai înlăturat temerile investitorilor, apărute imediat după anunţul insolvenţei Hidroelectrica. Creşterea poate continua în şedintele următoare, deocamdată neexistând un semnal că cei care cumpără ar fi obosit”, a afirmat brokerul.
Rulaje de peste 500.000 de lei au mai înregistrat doar acţiunile SIF Oltenia (4,9 milioane lei), Erste (1,3 milioane lei), SIF Moldova (744.000 de lei) şi SIF Transilvania (604.000 de lei).
Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 84.000 de lei, valoare de patru ori mai redusă decât lichiditatea de joi, de 353.000 de lei.
Titlurile Albalact (ALBZ) au fost cele mai tranzacţionate, cu operaţiuni de 22.000 de lei, iar preţul a scăzut cu 1%, la 0,1208 lei.
La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene avansau cu până la 3%, recuperarea fiind susţinută şi de unele date peste asşteptări privind numărul locurilor de muncă din SUA exceptând sectorul agricol.
„De fapt s-a produs o marcare de profit (în şedinţa de joi – n.r.) după ce indicii se apreciaseră mai multe zile tot după un discurs al lui Draghi (preşedintele BCE – n.r.). Astăzi, pieţele sunt destul de optimiste pentru că BCE dă asigurări că va face orice ca să susţină euro. Ideea este că aceste declaraţii trebuie să fie susţinute cu fapte. Dacă nu vor apărea aceste fapte cât de curand, investitorii îşi vor pierde răbdarea şi se vor repezi în piata să îşi închidă poziţiile”, a mai spus Murgoci.
În creştere, de până la 2,5%, erau şi majoritatea burselor din Europa Centrală şi de Est.