„Am încheiat plata corralito. Fără datorii suntem mai liberi”, scrie acum pe pagina sa de internet a Ministerului argentinian al Economiei. Ultimele titluri rambursate au o valoare de 2,19 milirde de dolari, 78% din sumă fiind plătită creditorilor externi şi restul de 22% celor din Argentina.
După ce populaţia a retras 22 de miliarde de dolari din bănci în decursul a numai 3 luni, pe data de 1 decembrie 2001, guvernul de la Buenos Aires anunţa celebrul ‘corralito’ şi anume îngheţarea tuturor depozitelor bancare pentru a împiedica retragerea şi a restului de 70 de miliarde de dolari rămaşi în sistemul bancar, ceea ce ar fi condus la falimentul băncilor.
Această decizie a declanşat cea mai gravă criză economică şi socială din această ţară. Câteva zile mai târziu, FMI-ul a refuzat să acorde Argentinei un împrumut de 1,26 de miliarde de dolari şi pe 23 decembrie guvernul anunţa că ţara a intrat în încetare de plăţi, datoria sa fiind atunci de peste 100 de miliarde de dolari. În consecinţă, guvernul a fost nevoit să se împrumute şi a emis titluri în valoare de 19.6 miliarde de dolari, ultimele fiind rambursate vineri.
„O perioadă istorică s-a încheiat”, anunţa joi preşedinta Cristina Kirchner, susţinând că „ceea ce rambursăm acum nu este altceva decât ceea ce băncile ar fi trebuit să ramburseze cetăţenilor”. Ea a mai subliniat că datoria în dolari a ţării sale, ce reprezenta în anul 1992 un procent de 92% din PIB, este astăzi de ‘numai 8,4% din PIB’, după ultimele rambursări.
Dar în cazul multor argentinieni coşmarul pierderii depozitelor bancare după ce băncile străine au părăsit Argentina fără să-şi ramburseze clienţii nu s-a terminat încă. Unii şi-au recuperat de-a lungul anilor banii din bănci în urma unor decizii ale justiţiei, însă alţii se luptă în continuare pentru depozitele lor.